{"id":2541,"date":"2017-10-09T14:17:19","date_gmt":"2017-10-09T11:17:19","guid":{"rendered":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/?p=2541"},"modified":"2017-10-09T14:46:40","modified_gmt":"2017-10-09T11:46:40","slug":"incatusat-in-legendele-urbane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/incatusat-in-legendele-urbane\/","title":{"rendered":"\u00cenc\u0103tu\u0219at \u00een legendele urbane"},"content":{"rendered":"

Am s\u0103 m\u0103 repet, p\u00e2n\u0103 m\u0103 voi face \u00een\u021beles, deoarece din experien\u021b\u0103 \u0219tiu c\u00e2t de greu se transmite un mesaj. \u00cen ceea ce prive\u0219te conceptele, am \u00eencercat \u00eentotdeauna s\u0103 m\u0103 bazez pe opinii profesionale \u0219i s\u0103 \u021bin cont de p\u0103rerile speciali\u0219tilor postate pe diferite bloguri. Desigur, pot ap\u0103rea inadverten\u021be care se pot dezbate, acesta este \u0219i motivul pentru care \u00een anterioara postare de blog am men\u021bionat c\u0103 eventualele propuneri, sesiz\u0103ri le a\u0219tept pe adresa mea de e-mail. Suntem de acord \u00een ceea ce prive\u0219te faptul c\u0103 \u00een deceniul care a trecut nu s-a reu\u0219it rezolvarea acestei probleme \u0219i c\u0103 nu exist\u0103 o strategie de protec\u021bie a animalelor, pe termen lung. Iar problema nu se rezolv\u0103 prin emiterea unui ordin prin care pot fi recolta\u021bi sau reloca\u021bi 140 de ur\u0219i. \u00centre timp, mul\u021bi se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 dea crezare acelor legende urbane, \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een opinia public\u0103, datorit\u0103 faptului c\u0103 media le-a vehiculat ani de zile. Este vorba de aspectele cu privire la defri\u0219area p\u0103durilor, respectiv diminuarea habitatului animalelor datorit\u0103 interven\u021biei omului.<\/p>\n

S\u0103 vedem \u00eenc\u0103 o dat\u0103 ursul! (\u0218i p\u0103durile):<\/p>\n

Ursul \u0219i legendele urbane<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Au fost t\u0103iate p\u0103durile, ursul nu are unde s\u0103 tr\u0103iasc\u0103.<\/a><\/li>\n
  2. Nu sunt mul\u021bi ur\u0219i, s-a mic\u0219orat habitatul acestora.<\/li>\n
  3. Lipse\u0219te hrana.<\/li>\n
  4. Vorbim de protec\u021bia animalelor c\u00e2nd specia este suprapopulat\u0103?<\/li>\n
  5. \u201e\u00cempu\u0219care\u201d contra m\u0103cel\u0103rire.<\/li>\n
  6. V\u00e2n\u0103torul, gestionarul de fond cinegetic sunt ni\u0219te barbari care chinuie animalele?<\/li>\n
  7. Cine este expertul?<\/li>\n
  8. Coexisten\u021ba pa\u0219nic\u0103. Situa\u021bia ar fi identic\u0103 \u0219i \u00een Canada?<\/li>\n
  9. Organiza\u021bii civile bine inten\u021bionate, f\u0103r\u0103 cuno\u0219tin\u021be corespunz\u0103toare despre lumea animal\u0103?<\/li>\n
  10. Rom\u00e2nia nu poate interveni \u00een cazul exemplarelor periculoase?<\/li>\n
  11. Pe cine protejeaz\u0103 legea \u0219i cui i se aplic\u0103?<\/li>\n
  12. Preven\u021bie sau interven\u021bie?<\/li>\n
  13. Administra\u021biile locale sunt doar moderatori sau ar trebui s\u0103 \u00ee\u0219i asume un rol \u00een rezolvarea problemei?<\/li>\n
  14. Relocarea exemplarelor periculoase nu este o solu\u021bie.<\/li>\n
  15. Credem c\u0103 Uniunea European\u0103 este mul\u021bumit\u0103 cu activitatea organiza\u021biilor de protec\u021bie a mediului<\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n

    1. Au fost t\u0103iate p\u0103durile, ursul nu are unde s\u0103 tr\u0103iasc\u0103<\/a><\/h1>\n

    Datele statistice<\/a> demonstreaz\u0103 faptul c\u0103: \u201eJude\u021bul Harghita se afl\u0103 pe pozi\u021bia 13 la nivel na\u021bional (din 41 de jude\u021be), \u00een ceea ce prive\u0219te suprafa\u021ba, iar \u00een ceea ce prive\u0219te zonele \u00eemp\u0103durite, media la nivel na\u021bional este de 26,84%, \u00een timp ce \u00een jude\u021bul Harghita aceasta este de 39,24%\u201d.<\/p>\n

    P\u00e2n\u0103 \u00een anul 2015, zonele \u00eemp\u0103durite au crescut cu mai mult de 40 de mii de hectare, comparativ cu anul 1990, conform\u00a0datelor<\/a>\u00a0Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103, aceasta reprezint\u0103 o cre\u0219tere de aproximativ 13%. Aceea\u0219i tendin\u021b\u0103, \u00eens\u0103 mai moderat\u0103, se poate constata \u0219i \u00een datele Romsilva: zonele \u00eemp\u0103durite pe care le administreaz\u0103 au crescut cu aproape 4% \u00een perioada cuprins\u0103 \u00eentre 2009 \u0219i 2015 (\u00een anul 2009 se aflau \u00een administrare 87.754 hectare, \u00een 2015 \u2013 91.005 hectare). De asemenea, conform datelor de la prim\u0103rii, se poate constata o cre\u0219tere de 2% a terenurilor \u00eemp\u0103durite.*<\/p>\n

    \"ro1\"<\/a>
    Surs\u0103: Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103<\/figcaption><\/figure>\n

    Terenurile \u00eemp\u0103durite din jude\u021bul Harghita se afl\u0103 \u00een administrarea mai multor institu\u021bii, acesta este motivul pentru care am ob\u021binut date din patru surse: Regia Na\u0163ional\u0103 a P\u0103durilor, Garda Forestier\u0103, prim\u0103riile din jude\u021b, Institu\u0163ia Na\u0163ional\u0103 de Statistic\u0103. Din datele colectate pentru o perioad\u0103 de cinci ani (p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2015, deoarece pe pagina institutului de statistic\u0103 sunt disponibile date corespunz\u0103toare anului 2015).<\/p>\n

    Suprafa\u021ba de fond forestier administrat\u0103 de Direc\u021bia Silvic\u0103 Harghita a fost \u00een anul 2010 de 86.980 hectare de p\u0103dure, \u00een anul 2015 \u00eenregistr\u00e2ndu-se o cre\u0219tere de 4,62%. La Garda Forestier\u0103 apar\u021binea \u00een anul 2010, o suprafa\u021b\u0103 de 264.800 hectare de p\u0103dure, \u00een anul 2015 aceasta a crescut cu 1,8%. Prim\u0103riile din jude\u021b aveau \u00een administrare \u00een perioada investigat\u0103 192.410,9 hectare, cre\u0219terea \u00eenregistrat\u0103 fiind de 6,4%. Conform datelor furnizate de institutul de statistic\u0103, \u00een jude\u021bul Harghita sunt 258.000 hectare de p\u0103dure, iar pe parcursul a cinci ani aceast\u0103 suprafa\u021b\u0103 a crescut cu 1,3%. Diferen\u021bele cu privire la zonele \u00eemp\u0103durite se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 fondurile administrate de institu\u021biile men\u021bionate nu coincid cu zonele administrate de acestea la nivelul jude\u021bului Harghita.<\/p>\n

    \"ro2\"<\/a>
    Surs\u0103: Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103, Romsilva \u2013 Direc\u021bia Silvic\u0103 Harghita, eviden\u021bele oferite de prim\u0103riile din jude\u021bul Harghita.<\/figcaption><\/figure>\n

    Prin urmare, este p\u0103dure \u00een jude\u021bul Harghita! Fondul forestier nu se diminueaz\u0103, ci cre\u0219te. Astfel, putem spune c\u0103 nu este adev\u0103rat c\u0103 p\u0103durile au fost t\u0103iate \u0219i din aceast\u0103 cauz\u0103 s-a mic\u0219orat habitatul ursului.<\/p>\n

    Este o certitudine c\u0103 se exploateaz\u0103 lemnul, \u00eens\u0103 datele oficiale cu privire la exploat\u0103rile de mas\u0103 lemnoas\u0103 indic\u0103 un echilibru \u00een acest sens. Produc\u021bia anual\u0103 este \u00een medie de un milion de metri cubi, cea mai mare produc\u021bie s-a \u00eenregistrat \u00een anul 1995 (1.295,7 mii metri cubi).<\/p>\n

    \"ro3\"<\/a>
    Surs\u0103: INSH<\/figcaption><\/figure>\n

    \u00cen paralel cu exploatarea masei lemnoase s-au efectuat ac\u021biuni de \u00eemp\u0103durire.<\/p>\n

    \"ro4\"<\/a>
    Surs\u0103: INS<\/figcaption><\/figure>\n

    Nu spunem c\u0103 \u00een jude\u021bul Harghita nu se exploateaz\u0103 ilegal mas\u0103 lemnoas\u0103, \u00eens\u0103 acestea nu sunt nici pe departe de o amploare cum se vehiculeaz\u0103 de c\u0103tre opinia public\u0103. Acest fapt este demonstrat \u0219i de raportul independent, elaborat \u00een acest sens de Greenpeace. \u00cen anul 2016 s-au raportat 185 de cazuri, cu mult mai pu\u021bine dec\u00e2t \u00een jude\u021bele care se confrunt\u0103 cu probleme cauzate de ur\u0219i, iar \u00een ceea ce prive\u0219te cantitatea de mas\u0103 lemnoas\u0103 exploatat\u0103 \u00een mod ilegal, jude\u021bul Harghita se afl\u0103 departe de podium. Raportul Greenpeace poate fi consultat la urm\u0103torul link:<\/p>\n

    http:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/Global\/romania\/paduri\/raport-taieri-ilegale-2016.pdf<\/a><\/p>\n

    Pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea, este o concep\u021bie gre\u0219it\u0103 \u0219i cea referitoare la faptul c\u0103 din zonele \u00een care p\u0103durea a fost defri\u0219at\u0103, u\u0219ii sunt constr\u00e2n\u0219i s\u0103 caute alt habitat. Biologii \u0219i speciali\u0219tii din domeniul silviculturii sus\u021bin c\u0103 ursul prefer\u0103 zonele cu arbu\u0219ti \u0219i p\u0103durile tinere, deoarece sunt asigurate condi\u021biile necesare acestei specii, varietatea hranei \u0219i lini\u0219tea.<\/p>\n

     <\/p>\n

    2. Nu sunt mul\u021bi ur\u0219i, s-a mic\u0219orat habitatul acestora<\/h1>\n

    Despre habitatul ur\u0219ilor am prezentat argumente la primul punct, acesta nu s-a diminuat.<\/p>\n

    \u00centrebarea care se pune nu este dac\u0103 sunt sau nu mul\u021bi ur\u0219i: Agen\u021bia pentru Protec\u021bia Mediului Harghita men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 \u00een jude\u021b sunt 1.575 exemplare de urs:<\/p>\n

    http:\/\/hargitamegye.ro\/upload\/public\/vadkarok\/APMHrInformatiiDespreEfectivulCarnivoreMari26.06.17.pdf<\/a>).<\/p>\n

    Dac\u0103 vorbim despre suprapopulare, atunci \u00eentr-adev\u0103r s-a mic\u0219orat habitatul acestora. \u201eVerzii\u201d afirm\u0103 c\u0103 arealul necesar unui urs este de 50-270 hectare (http:\/\/www.wwf.ro\/?273995\/Numrul-urilor-din-Romnia\u2013dictat-de-interesele-de-vntoare<\/a>), \u00eens\u0103 este bine \u0219tiut faptul c\u0103 aceste areale se suprapun, respectiv c\u0103 mai ales masculii traverseaz\u0103 mai multe teritorii.<\/p>\n

    Lu\u00e2nd \u00een considerare cele publicate pe site-ul WWF, \u00een jude\u021bul Harghita datele sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n

    260 mii hectare \u2013 1 urs, 270 hectare = 986 ur\u0219i. Agen\u021bia de protec\u021bie a mediului are \u00een eviden\u021ba sa 1.575 de exemplare, deci printr-un calcul simplu se poate constata c\u0103 \u00een jude\u021bul Harghita sunt cu 589 mai mul\u021bi ur\u0219i. Desigur, trebuie s\u0103 ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de abordarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a WWF. Conform Institutului de Cercet\u0103ri Silvice este nevoie de realizarea unor calcule mai complexe \u0219i luarea \u00een considerare a mai multor factori (sociali, economici, etc.) \u0219i astfel num\u0103rul optim de ur\u0219i \u00een jude\u021bul Harghita ar trebui s\u0103 fie \u00eentre 400 \u0219i 500 exemplare.<\/p>\n

    Din cauza suprapopul\u0103rii, exemplarele mari alung\u0103 din habitate exemplarele mici, acestea din urm\u0103 fiind nevoite a-\u0219i c\u0103uta existen\u021ba \u00een spa\u021biile locuite. \u00cen acest fel poate fi explicat faptul c\u0103 a crescut num\u0103rul ur\u0219ilor care intra \u00een spa\u021biile locuite, dar \u0219i faptul c\u0103 nu se mai tem de prezen\u021ba oamenilor. Puii de urs se hr\u0103nesc din tomberoanele care se g\u0103sesc \u00een localit\u0103\u021bi, fiind obi\u0219nui\u021bi cu prezen\u021ba uman\u0103.<\/p>\n

    Nu este adev\u0103rat faptul c\u0103 popula\u021bia de urs din Rom\u00e2nia este \u00een pericol. Conform diferitelor date num\u0103rul acestora este vehiculat a fi \u00eentre 4.000\u201310.000 exemplare. Aria de r\u0103sp\u00e2ndire a acestora este mare, \u00eens\u0103 este un fapt cert c\u0103 teritoriu de care dispune jude\u021bul, poate sus\u021bine \u00een condi\u021bii optime, 2.000\u20133.000 de ur\u0219i.<\/p>\n

    Av\u00e2nd \u00een vedere cele mai sus prezentate, este nevoie de o gestionare silvic\u0103 responsabil\u0103. Este dovedit faptul c\u0103 \u00een acele locuri unde s-a efectuat un management responsabil al speciilor de mari carnivore a fost posibil\u0103 stabilizarea popula\u021biei, fapt care se poate realiza \u0219i \u00een jude\u021bul Harghita.<\/p>\n

    Suprapopularea duce \u0219i la stric\u0103ciuni \u00een p\u0103duri \u0219i este nevoie de t\u0103ierea mai multor mii de metri cubi de lemn datorit\u0103 faptului c\u0103 ur\u0219ii decojesc scoar\u021ba copacilor, distrug\u00e2ndu-i. Arborii decoji\u021bi, plini de insecte sau bolnavi sunt parte a daunelor cauzate de ur\u0219i. Acesta este motivul pentru care este nevoie de un management eficient al speciilor.<\/p>\n

    \u00cen ceea ce prive\u0219te zonele defri\u0219ate, exist\u0103 planuri de re\u00eemp\u0103durire, planuri de exploatare, iar p\u00e2n\u0103 a se replanta din nou trebuie s\u0103 treac\u0103 doi ani pentru a se evita d\u0103un\u0103torii \u0219i bolile arborilor, \u0219i pentru ca ac\u021biunile s\u0103 fie eficiente.<\/p>\n

    Se poate afirma cu certitudine faptul c\u0103: sunt mul\u021bi ur\u0219i.<\/p>\n

     <\/p>\n

    3. Lipse\u0219te hrana<\/h1>\n

    Cre\u0219terea popula\u021biei a condus pe de o parte la cre\u0219terea necesarului de hran\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, faptul c\u0103 se exploateaz\u0103 \u00een cantit\u0103\u021bi industriale \u0219i organizat fructe de p\u0103dure, nu este un lucru benefic. Nici activitatea de p\u0103\u0219unat nu este planificat\u0103. Pe principiul coexisten\u021bei este nevoie de crearea ar\u0103turilor\/terenurilor montane \u0219i hr\u0103nirea ur\u0219ilor \u00een zonele de p\u0103dure. \u00cen acest fel ur\u0219ii au acces la hran\u0103 corespunz\u0103toare \u0219i nu sunt nevoi\u021bi s\u0103 intre \u00een teritoriile locuite de oameni. Acest lucru poate fi realizat prin optimizarea num\u0103rului de indivizi.<\/p>\n

     <\/p>\n

  16. \n

    4. Vorbim despre protec\u021bia animalelor c\u00e2nd specia este suprapopulat\u0103?<\/strong><\/h1>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    Cei care protejeaz\u0103 animalele protesteaz\u0103 \u00eentotdeauna c\u00e2nd vine \u00een discu\u021bie extragerea unui urs.<\/p>\n

    S\u0103 clarific\u0103m: extragerea unui urs care intra \u00een localitate \u0219i care se hr\u0103ne\u0219te cu carne nu conduce la extirparea\/eradicarea popula\u021biei de urs. Acel urs care se hr\u0103ne\u0219te cu carne \u0219i prad\u0103 animalele domestice, reprezint\u0103 un pericol \u0219i pentru om.<\/p>\n

    \u00cen momentul de fa\u021b\u0103 ne afl\u0103m \u00een situa\u021bia \u00een care ur\u0219ii reprezint\u0103 un pericol nu numai pentru oameni, ci \u0219i pentru fauna din p\u0103dure. Dac\u0103 nu se stabilizeaz\u0103 popula\u021bia de urs \u0219i nu se iau m\u0103suri \u00een acest sens, ur\u0219ii vor reprezenta un pericol nu numai pentru fauna s\u0103lbatic\u0103, ci \u0219i pentru calitatea genetic\u0103 a speciei \u00een sine.<\/p>\n

    Nu protej\u0103m specia dac\u0103 nu reglement\u0103m num\u0103rul de indivizi ai speciei. Protejarea speciei are loc atunci c\u00e2nd se stabile\u0219te un num\u0103r optim de indivizi c\u0103rora s\u0103 li se asigure habitatul necesar.<\/p>\n

     <\/p>\n

    5. \u201e\u00cempu\u0219care\u201d versus m\u0103cel\u0103rire<\/h1>\n

    Un alt concept gre\u0219it este acela cu privire la faptul c\u0103 ur\u0219ii au fost \u201em\u0103cel\u0103ri\u021bi\u201d. Nu vorbim de \u201eextirparea\u201d \u00eentregii popula\u021bii, \u00een jude\u021bul Harghita este nevoie de interven\u021bia de urgen\u021b\u0103 \u00een cazul exemplarelor care au provocat sute de daune, care p\u0103trund \u00een gospod\u0103rii \u0219i care pe l\u00e2ng\u0103 daunele materiale, reprezint\u0103 un pericol \u0219i pentru oameni. \u00cen Rom\u00e2nia se va ajunge \u00een cur\u00e2nd ca ursul s\u0103 aib\u0103 mai multe drepturi dec\u00e2t omul, iar cei care protejeaz\u0103 animalele, \u00eempreun\u0103 cu reprezentan\u021bii guvernului \u00eencearc\u0103 s\u0103 bagatelizeze aceast\u0103 problem\u0103 \u0219i nu iau \u00een considerare via\u021ba oamenilor.<\/p>\n

    Zilnic sunt trimise pe pagina de socializare a Asocia\u021biei de Dezvoltare Rural\u0103<\/a> a consiliului jude\u021bean fotografii cu cadavrele animalelor sf\u00e2\u0219iate de ur\u0219i.<\/p>\n

    \u00centrebarea care se pune: exist\u0103 vreun argument mai puternic dec\u00e2t valoarea vie\u021bii umane? Se poate dezbate pe termen lung aceast\u0103 tem\u0103, atunci c\u00e2nd au loc atacuri at\u00e2t de grave \u00eenc\u00e2t un cap de familie \u00ee\u0219i pierde temporar sau pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103 capacitatea de a-\u0219i \u00eentre\u021bine familia?<\/p>\n

    \u00cen ultimii \u0219ase ani au avut loc mai mult de cincizeci de atacuri ale ursului asupra omului (doar \u00een acest an, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103 au fost r\u0103nite opt persoane) \u0219i din p\u0103cate, \u00een jude\u021bul Harghita au decedat persoane \u00een urma atacurilor.<\/p>\n

    Pe harta interactiv\u0103 pute\u021bi identifica acele locuri unde au avut loc atacuri:<\/p>\n

    http:\/\/judetulharghita.ro\/daune\/harta-interactiva.html<\/a><\/p>\n

    \u0218i \u00een cazul stabilirii unei popula\u021bii de urs s\u0103n\u0103toase \u0219i optime din punct de vedere numeric se vor mai \u00eenregistra atacuri asupra omului, \u00eens\u0103 num\u0103rul acestora va fi cu mult mai mic, iar acest evenimente vor avea loc cu prec\u0103dere \u00een zonele \u00eemp\u0103durite \u0219i nu \u00een apropierea sau \u00een spa\u021biile locuite de oameni.<\/p>\n

    \u0218i da, exemplarele care pun sistematic \u00een pericol via\u021ba oamenilor, trebuie extrase.<\/p>\n

     <\/p>\n

  17. \n

    6. V\u00e2n\u0103torul, gestionarul de fond cinegetic sunt ni\u0219te barbari care chinuie animalele?<\/strong><\/h1>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    Este incorect\u0103 pozi\u021bia conform c\u0103reia v\u00e2n\u0103torii sunt cataloga\u021bi ca uciga\u0219i nemilo\u0219i. V\u00e2n\u0103torii nu au nici un interes de a ucide f\u0103r\u0103 mil\u0103 ur\u0219ii. Interesul v\u00e2n\u0103torilor este acela ca \u00een teritoriile pe care le administreaz\u0103 s\u0103 existe o popula\u021bie de urs s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i durabil\u0103, \u0219i care este \u00een echilibru cu celelalte specii. \u00cen acest scop, asocia\u021biile de v\u00e2n\u0103toare aloc\u0103 timp \u0219i bani, iar beneficiile ob\u021binute \u00een urma extragerii unui urs sunt folosite \u00een achizi\u021bionarea de hran\u0103 \u0219i asigurarea sustenabilit\u0103\u021bii popula\u021biei de ur\u0219i. V\u00e2n\u0103torii sunt gestionari cinegetici, iar sarcina acestora este s\u0103 ocroteasc\u0103 speciile cinegetice. Asocia\u021biile de v\u00e2n\u0103toare se autofinan\u021beaz\u0103, nu-\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea din banii cet\u0103\u021benilor.<\/p>\n

    \u0218i da, v\u00e2n\u0103torul \u0219i inginerul silvic sunt principalii protectori ai animalelor, activitatea pe care o desf\u0103\u0219oar\u0103 nu este un capriciu, ci reprezint\u0103 o preg\u0103tire universitar\u0103 de mai mul\u021bi ani.<\/p>\n

    7. Cine este expertul?<\/h1>\n

    P\u0103rerile pe aceast\u0103 tem\u0103 sunt multe, \u00eens\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u021bie grav\u0103 Bucure\u0219tiul ar trebui s\u0103 ia \u00een considerare pe l\u00e2ng\u0103 consult\u0103rile efectuate, iar p\u0103rerea speciali\u0219tilor din domeniu s\u0103 conteze mai mult dec\u00e2t lobby-ul verzilor. Comportamentul carnivorelor mari \u0219i stabilirea num\u0103rului de exemplare \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 fie \u00een echilibru cu celelalte popula\u021bii de animale s\u0103lbatice \u0219i cu habitatul necesar, trebuie s\u0103 revin\u0103 exper\u021bilor cinegetici. Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 \u0219i exper\u021bii cinegetici trebuie s\u0103 se consulte cu speciali\u0219tii din domeniu, spre exemplu cu biologi, inginer silvici, iar cuno\u0219tin\u021bele ob\u021binute pot fi utilizate \u00een activitatea desf\u0103\u0219urat\u0103.<\/p>\n

    Un alt expert poate fi etologul, cel care se ocup\u0103 cu studiul comportamentului \u0219i modului de via\u021b\u0103 al animalelor \u0219i oamenilor, \u00een cazul de fa\u021b\u0103 cel care studiaz\u0103 comportamentul mamiferelor mari.<\/p>\n

     <\/p>\n

    8. Coexisten\u021ba pa\u0219nic\u0103. Situa\u021bia ar fi identic\u0103 \u0219i \u00een Canada?<\/h1>\n

    Mul\u021bi dau exemplul Canadei, unde se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de asemenea, ca ur\u0219ii s\u0103 ajung\u0103 \u00een teritoriile locuite de oameni. Aceste persoane spun c\u0103 acolo sunt zilnice \u0219i acceptate aceste situa\u021bii. \u00cens\u0103, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een Canada situa\u021bia ur\u0219ilor periculo\u0219i este gestionat\u0103 la nivel local \u0219i este protejat\u0103 via\u021ba oamenilor. \u00cen Canada nu se accept\u0103 ca ur\u0219ii s\u0103 intre \u00een case sau s\u0103 fie pus\u0103 \u00een pericol via\u021ba oamenilor. Acolo exist\u0103 o procedur\u0103 specializat\u0103 \u00een \u00eendep\u0103rtarea exemplarelor periculoase.<\/p>\n

     <\/p>\n

    9. Organiza\u021bii civile bine inten\u021bionate, f\u0103r\u0103 cuno\u0219tin\u021be corespunz\u0103toare despre lumea animal\u0103?<\/h1>\n

    Organiza\u021biile civile, \u00een afar\u0103 de faptul c\u0103 protejeaz\u0103 ur\u0219ii de v\u00e2n\u0103torii demoniza\u021bi, nu au cuno\u0219tin\u021be despre modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 regnul animal, despre efectul pe care \u00eel are o popula\u021bie crescut\u0103 de ur\u0219i asupra mediului \u00een care tr\u0103iesc ace\u0219tia, atunci nu mai au inamici naturali. Chiar vrem binele? Protej\u0103m cu orice pre\u021b ursul, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd punem \u00een pericol \u0219i alte specii de animale?<\/p>\n

    Sunt ur\u0219ii cea mai mare problem\u0103 a protec\u021biei mediului \u00een Rom\u00e2nia? Pentru c\u0103 nu se afl\u0103 pe cale de dispari\u021bie, ci vorbim de suprapopulare.<\/p>\n

    Despre r\u00e2urile \u0219i haldele de steril care polueaz\u0103 continuu nu vorbe\u0219te nimeni. Sau ca rezultat al \u201eprivatiz\u0103rii\u201d de succes terenurile industriale dezafectate, care \u00een multe locuri sunt toxice?<\/p>\n

     <\/p>\n

    10. Rom\u00e2nia nu poate interveni \u00een cazul exemplarelor periculoase?<\/h1>\n

    Nu este adev\u0103rat c\u0103 Bruxelles-ul interzice \u00een Rom\u00e2nia interven\u021bia \u00een cazul exemplarelor periculoase. S-a afirmat de mai multe ori c\u0103 \u00een momentul ader\u0103rii, Rom\u00e2nia s-a angajat s\u0103 p\u0103streze o popula\u021bie de ur\u0219i de cinci\u2013\u0219ase mii de exemplare. \u00cenc\u0103 nu s-a g\u0103sit acest document \u0219i nici acela care interzice v\u00e2n\u0103toarea marilor carnivore.<\/p>\n

    https:\/\/drive.google.com\/open?id=0B3DH_aG2Ui1UTW1IMzB3b3lTY3M<\/a><\/p>\n

    Directivele europene de mediu, respectiv documentele de aderare ale Rom\u00e2niei la UE pot fi consultate la link-urile de mai jos. P\u00e2n\u0103 acum nu am g\u0103sit nici o prevedere, nici \u00een privin\u021ba unui urs \u0219i nici \u00een privin\u021ba a cinci mii:<\/p>\n

    Drective de mediu ale Uniunii Europene \u2013 Council Directive 92\/43\/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora<\/strong><\/p>\n

    http:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/EN\/TXT\/?uri=CELEX:01992L0043-20130701<\/a><\/p>\n

    LEGE nr. 13 din 11 martie 1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979<\/strong><\/p>\n

    http:\/\/www.cdep.ro\/pls\/legis\/legis_pck.htp_act_text?idt=13681<\/a><\/p>\n

    Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 57\/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei \u015fi faunei s\u0103lbatice, aprobat\u0103 cu modific\u0103ri \u015fi complet\u0103ri prin Legea nr. 49\/2011<\/strong><\/p>\n

    http:\/\/www.mmediu.ro\/beta\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/2012-08-08_legislatie_protectia_naturii_oug57din2007regimariinaturaleprotejate.pdf<\/a><\/p>\n

    Act privind condi\u0163iile de aderare a Republicii Bulgaria \u015fi a Rom\u00e2niei \u015fi adapt\u0103rile tratatelor pe care se \u00eentemeiaz\u0103 Uniunea European\u0103<\/strong><\/p>\n

    http:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/TXT\/?uri=CELEX%3A12005SA<\/a><\/p>\n

    Coexisten\u021ba \u00eentre oameni \u0219i carnivorele mari este studiat\u0103 la nivelul Comitetului regiunilor (CoR), iar \u00een calitate de raportor preg\u0103tesc un document de analiz\u0103. Scopul comun este p\u0103strarea echilibrului, \u00een acest sens este nevoie de stabilirea unui dialog \u00eentre diferitele organiza\u021bii, iar \u00een zilele trecute am participat la dezbateri cu asocia\u021biile de protec\u021bie a mediului.<\/p>\n

     <\/p>\n

    11. Pe cine protejeaz\u0103 legea \u0219i cui i se aplic\u0103?<\/h1>\n

    \u00cen Directiva Consiliului Europei cu privire la conservarea habitatelor naturale \u0219i a speciilor de flora \u0219i faun\u0103 s\u0103lbatic\u0103, la art. 16 este men\u021bionat \u00een mod clar c\u0103:<\/p>\n

    \u201eStatele membre pot deroga de la dispozi\u021biile articolelor 12, 13, 14 \u0219i 15 literele (a) \u0219i (b), cu condi\u021bia ca derogarea s\u0103 nu afecteze negativ men\u021binerea popula\u021biilor din speciile respective la un stadiu corespunz\u0103tor de conservare \u00een aria lor de extindere natural\u0103 \u0219i \u00een m\u0103sura \u00een care nu exist\u0103 o alternativ\u0103 satisf\u0103c\u0103toare la derogare, \u00een urm\u0103toarele scopuri:<\/p>\n

    (b)\u00a0pentru a evita daunele grave asupra recoltelor, efectivelor de animale, p\u0103durilor, exploata\u021biilor piscicole, apelor \u0219i altor forme de proprietate;<\/p>\n

    (c)\u00a0\u00een folosul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i siguran\u021bei publice sau pentru alte motive cruciale de interes public major, inclusiv din ra\u021biuni de ordin social sau economic \u0219i \u00een situa\u021bii care ar avea efecte benefice de importan\u021b\u0103 major\u0103 asupra mediului;\u201d<\/p>\n

    (http:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/TXT\/?uri=CELEX:01992L0043-20130701&qid=1506876416622<\/a>)<\/p>\n

    \u00cen Constitu\u021bia Rom\u00e2niei, la articolele 22 \u0219i 35 se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 statul garanteaz\u0103 dreptul la via\u021b\u0103 al persoanelor, protejeaz\u0103 integritatea corporal\u0103 \u0219i asigur\u0103 dreptul oric\u0103rei persoane la un mediu \u00eenconjur\u0103tor s\u0103n\u0103tos \u015fi echilibrat ecologic.<\/p>\n

    http:\/\/www.cdep.ro\/pls\/dic\/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba22<\/a><\/p>\n

    http:\/\/www.cdep.ro\/pls\/dic\/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba35<\/a><\/p>\n

    Despre ur\u0219i nu s-a vorbit deloc. Cu alte cuvinte, drepturile asigurate \u00een constitu\u021bie nu sunt luate \u00een considerare.<\/p>\n

     <\/p>\n

    12. Preven\u021bie sau interven\u021bie?<\/h1>\n

    \u00cen Directiva pentru habitate a Uniunii Europene la articolul 16 se vorbe\u0219te despre preven\u021bie, cu alte cuvinte despre m\u0103suri de prevenire, minimalizare \u0219i evitare a conflictelor dintre om \u0219i urs. \u00cen ciuda acestui fapt, \u00een Rom\u00e2nia ministerele de resort nu au definit etape \u0219i nici elaborat o procedur\u0103 \u00een acest sens, resursele fiind limitate la interven\u021bii sau extrageri ulterioare. Deci, Bruxelles-ul permite v\u00e2n\u0103toarea preventiv\u0103, la noi se dau autoriza\u021bii doar pentru interven\u021bie.<\/p>\n

     <\/p>\n

  18. \n

    13. Administra\u021biile locale sunt doar moderatori sau ar trebui s\u0103 \u00ee\u0219i asume un rol \u00een rezolvarea problemei?<\/strong><\/h1>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    Nu se pune problema \u00een ceea ce prive\u0219te faptul c\u0103 gestionarea problemei ur\u0219ilor revine \u00een atribu\u021biile Ministerului Mediului, atribu\u021bie pe care p\u00e2n\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103 nu a \u00eendeplinit-o \u00een mod corespunz\u0103tor, gravitatea situa\u021biilor fiind semnalat\u0103 de c\u0103tre popula\u021bie, prin intermediul prim\u0103riilor, de ani de zile. Este cert c\u0103 prim\u0103riile \u0219i consiliile jude\u021bene trebuie s\u0103 joace \u00een aceast\u0103 situa\u021bie un rol de mediator, prin implicarea p\u0103r\u021bilor interesate. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, rolul cel mai important al administra\u021biilor locale \u0219i jude\u021bene este identificarea \u0219i gestionarea problemelor cu care se confrunt\u0103 comunitatea, iar pentru solu\u021bionarea acestora s\u0103 apeleze la sprijinul guvernului.<\/p>\n

     <\/p>\n

    14. Relocarea exemplarelor periculoase nu este o solu\u021bie<\/h1>\n

    Este acceptat la nivel interna\u021bional faptul c\u0103 acel urs, care atac\u0103 animalele domestice \u0219i se hr\u0103ne\u0219te cu de\u0219euri menajere, va avea acela\u0219i comportament agresiv \u0219i dup\u0103 relocare. Acest fapt este demonstrat \u0219i de studiul realizat \u00een provincia canadian\u0103 British Columbia, care are ca obiect relocarea ur\u0219ilor periculo\u0219i: https:\/\/drive.google.com\/file\/d\/0B3DH_aG2Ui1UWHZqd3U2WWJNLXM\/view<\/a><\/p>\n

    Conform studiului, comportamentul oportunist \u0219i nevoia ursului pentru habitate mari conduce la conflictele dintre om \u0219i urs. De asemenea, se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 pentru evitarea conflictelor este nevoie de un management responsabil \u00een cazul speciilor. Deci este nevoie s\u0103 se pun\u0103 accent pe preven\u021bie, \u00een loc de interven\u021bie.<\/p>\n

    Dup\u0103 cum am spus de mai multe ori, cota de interven\u021bie aprobat\u0103 acum (https:\/\/legeaz.net\/monitorul-oficial-714-2017\/omm-1169-2017-aprobare-nivel-interventie-ursi-lupi<\/a>), nu este o solu\u021bie, ci o pic\u0103tur\u0103 \u00een ocean. Tot atunci, ordinul pune \u00een prim plan relocarea, fapt care nu va conduce la rezolvarea situa\u021biei ur\u0219ilor. Orice exemplar relocat din jude\u021bul Harghita, pe teritoriu \u021b\u0103rii, se va \u00eentoarce \u00een scurt timp \u00een habitatul s\u0103u ini\u021bial. Iar \u00een afar\u0103 de asta, va produce daune \u0219i \u00een alte locuri, dat fiind faptul c\u0103 a dezvoltat deprinderi de comportament \u00een acest sens.<\/p>\n

    \u00cen alte \u021b\u0103ri nu sunt primite carnivore mari, deoarece \u0219tim c\u0103 \u021b\u0103rile europene \u00eei protejeaz\u0103 pe agricultori \u0219i protejeaz\u0103 drepturile oamenilor, \u00een general.<\/p>\n

    Este o certitudine faptul c\u0103 a crescut num\u0103rul daunelor \u0219i cel al conflictelor urs\u2013om, fapte pe care le-am prezentat \u0219i pe o hart\u0103 interactiv\u0103. \u00cen unele localit\u0103\u021bi ursul se plimb\u0103 ziua \u00een amiaza mare, nestingherit, ba mai mult gospodarii care \u00ee\u0219i lucreaz\u0103 p\u0103m\u00e2nturile se \u00eent\u00e2lnesc adesea cu ursul. Locuitorii se tem, iar \u00een loc de evalu\u0103ri \u0219i studii a\u0219teapt\u0103 rezolvarea situa\u021bie de \u00eendat\u0103. Desigur este nevoie \u0219i de organizarea consult\u0103rilor pentru g\u0103sirea de solu\u021bii, \u00eens\u0103 oamenii a\u0219teapt\u0103 luarea de m\u0103suri urgente. Mai mult, organiza\u021biile verzilor au fost de acord la recenta dezbatere care a avut loc la Bucure\u0219ti \u00een ceea ce prive\u0219te faptul c\u0103 mult a\u0219teptatul ordin al ministrului mediului, precum \u0219i suspendarea interven\u021biilor de anul trecut, nu reprezint\u0103 solu\u021bii. Iar pentru gestionarea conflictului ap\u0103rut \u00eentre om \u0219i urs este nevoie de m\u0103suri decisive.<\/p>\n

    Cel mai important este ca cei care sufer\u0103 daune, autorit\u0103\u021bile locale \u0219i asocia\u021biile de v\u00e2n\u0103toare s\u0103 documenteze fiecare daun\u0103 \u0219i s\u0103 o raporteze la Ministerul Mediului, altfel schimb\u0103rile nu se vor produce. \u00centre timp facem lobby pentru solu\u021bii mai eficiente, consult\u00e2ndu-ne \u0219i pun\u00e2nd presiune asupra celor care trebuie s\u0103 ia m\u0103suri.<\/p>\n

     <\/p>\n

    15. Credem c\u0103 Uniunea European\u0103 este mul\u021bumit\u0103 cu activitatea organiza\u021biilor de protec\u021bie a mediului<\/h1>\n

    \u00centr-un raport publicat \u00een anul 2014 de Curtea de Conturi European\u0103, reiese faptul c\u0103 \u201eDifuzarea \u0219i reproducerea rezultatelor proiectelor LIFE sunt clar insuficiente, ceea ce reduce \u00een mod considerabil capacitatea programului de a \u00eendeplini un rol de catalizator de schimb\u0103ri \u00een domeniul mediului, acesta fiind obiectivul s\u0103u major\u201d (http:\/\/www.eca.europa.eu\/ro\/Pages\/NewsItem.aspx?nid=4516<\/a>).<\/p>\n

    Raportul poate fi consultat la link-ul de mai jos:<\/p>\n

    http:\/\/www.eca.europa.eu\/Lists\/ECADocuments\/SR13_15\/QJAB13015RON.pdf<\/a><\/p>\n

    Cu excep\u021biile de rigoare, numeroase organiza\u021bii de protec\u021bie a mediului ob\u021bin finan\u021b\u0103ri din diferite surse, care se ridic\u0103 la sume exorbitante, iar modul \u00een care se cheltuiesc ace\u0219ti bani nu este cu totul transparent. Proiectele nu \u00ee\u0219i ating scopul, sumele alocate nu conduc la rezultate. Proiectele nu au continuitate. \u0218i la nivelul Uniunii este cert faptul, c\u0103 este nevoie de o mai mare transparen\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te activitatea acestor organiza\u021bii.<\/p>\n

    \u00cen lupta pentru protejarea mediului, adesea este sc\u0103pat din vedere scopul, iar scopul a numeroase organiza\u021bii este accesarea fondurilor \u00een interes propriu. \u0218i nu \u00eentotdeauna este clar modul \u00een care aceste sume sunt utilizate \u00een folosul protec\u021bie mediului.<\/p>\n

    Interviul lui Jan Kin\u0161t, membru al Cur\u021bii Europene de Conturi \u0219i cel care este responsabil al acestui raport, \u00eel pute\u021bi consulta la urm\u0103torul link:<\/p>\n

    https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=udytgWVoYaw&feature=youtu.be<\/strong><\/a><\/p>\n

    <\/div>\n

    <\/path><\/svg><\/i> \"Loading\"<\/p>\n

    <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Am s\u0103 m\u0103 repet, p\u00e2n\u0103 m\u0103 voi face \u00een\u021beles, deoarece din experien\u021b\u0103 \u0219tiu c\u00e2t de greu se transmite un mesaj. \u00cen ceea ce prive\u0219te conceptele, am \u00eencercat \u00eentotdeauna s\u0103 m\u0103 bazez pe opinii profesionale \u0219i s\u0103 \u021bin cont de p\u0103rerile speciali\u0219tilor postate pe diferite bloguri. Desigur, pot ap\u0103rea inadverten\u021be care se pot dezbate, acesta este […]<\/p>\n

    <\/div>\n

    <\/path><\/svg><\/i> \"Loading\"<\/p>\n

    <\/div>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-2541","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"a3_pvc":{"activated":true,"total_views":1611,"today_views":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2541","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2541"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2541\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2558,"href":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2541\/revisions\/2558"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2541"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2541"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2541"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}