{"id":7431,"date":"2025-11-24T09:09:16","date_gmt":"2025-11-24T07:09:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/?p=7431"},"modified":"2025-11-24T09:10:11","modified_gmt":"2025-11-24T07:10:11","slug":"rezilienta-apei-intre-urgenta-si-cultura-castorilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.borbolycsaba.ro\/ro\/rezilienta-apei-intre-urgenta-si-cultura-castorilor\/","title":{"rendered":"Rezilien\u021ba apei \u2013 \u00eentre urgen\u021b\u0103 \u0219i cultura castorilor"},"content":{"rendered":"

La Miercurea Ciuc a avut loc, luni, 17 noiembrie 2025, o serie de evenimente de analiz\u0103 \u0219i identificare de solu\u021bii dedicate gestion\u0103rii durabile a resurselor de ap\u0103 din Mun\u021bii Carpa\u021bi, supranumi\u021bi \u201eturnul de ap\u0103\u201d al Rom\u00e2niei. Discu\u021biile au relevat un adev\u0103r dramatic: mun\u021bii \u00ee\u0219i pierd treptat rolul tradi\u021bional de \u201erezervor de ap\u0103\u201d, cu consecin\u021be directe asupra comunit\u0103\u021bilor \u0219i ecosistemelor, apa devenind o tem\u0103 vital\u0103, urgent\u0103, care ne prive\u0219te pe to\u021bi. O solu\u021bie ar putea veni dintr-o direc\u021bie nea\u0219teptat\u0103: s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din cultura castorilor, care reu\u0219esc s\u0103 men\u021bin\u0103 apa \u00eentr-un teritoriu, permi\u021b\u00e2ndu-i infiltrarea \u00een p\u00e2nza freatic\u0103.<\/strong><\/p>\n

Exper\u021bii europeni \u0219i na\u021bionali au subliniat nevoia urgent\u0103 de ac\u021biune ferm\u0103 pentru rezilien\u021ba apei, \u00een contextul schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n

\u201dEste esen\u021bial ca regiunile \u0219i autorit\u0103\u021bile locale s\u0103 fie implicate \u00een deciziile europene privind gestionarea resurselor de ap\u0103 \u0219i adaptarea la schimb\u0103rile climatice<\/em>\u201d, a afirmat dna T\u00fctt\u0151 Kata, pre\u0219edinta Comitetului Regiunilor (CoR), prezent\u0103 la Miercurea Ciuc.<\/p>\n

\u201eApa este o resurs\u0103 limitat\u0103, al c\u0103rei consum p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 poate dep\u0103\u0219i cu 40% resursele disponibile. Europa se \u00eenc\u0103lze\u0219te de dou\u0103 ori mai repede dec\u00e2t media global\u0103. Cre\u0219terea temperaturilor ne aduce dou\u0103 mari provoc\u0103ri: seceta \u0219i fenomene extreme. \u00cen Rom\u00e2nia peste 150.000 de oameni sunt afecta\u021bi anual de inunda\u021bii. La nivel european, diverse instrumente sunt folosite pentru protejarea apei, precum Strategia de rezilien\u021b\u0103 a apei coordonat\u0103 de vice-pre\u0219edinta Comisiei Europene, Roxana M\u00e2nzatu<\/em>\u201d, a completat dna Ramona Chiriac, \u0219efa Reprezentan\u021bei Comisiei Europene \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u201cAvem nevoie s\u0103 punem apa pe agenda fiec\u0103ruia, individual \u0219i institu\u021bional<\/em>\u201d, a subliniat dl Borboly Csaba, Ambasador CoR \u0219i al Pactului climatic european.<\/p>\n

Evenimentele, derulate \u00een contextul S\u0103pt\u0103m\u00e2nii europene a Regiunilor (amplu program gestionat de Comitetul European al Regiunilor – CoR), \u0219i organizate de REPER21 (coordonator na\u021bional al Pactului climatic european), Consiliul Jude\u021bean Harghita \u0219i Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetic\u0103 \u0219i Resurse Montane, au reunit, pe l\u00e2ng\u0103 lideri politici europeni, autorit\u0103\u021bi centrale, ambasadori ai Pactului climatic european (Matei Lostun, Cristina Baltoi, Szilvia Bencze), cercet\u0103tori \u0219i exper\u021bi, precum \u0219i cet\u0103\u021beni \u0219i reprezentan\u021bi ai societ\u0103\u021bii civile, preocupa\u021bi de aspectele legate de managementul apei \u0219i nevoia de coordonare cu ac\u021biunile comunit\u0103\u021bilor din care fac parte.<\/p>\n

Ace\u0219tia au participat la o prezentare a tematicii, o mas\u0103 rotund\u0103, un atelier participativ \u0219i o vizit\u0103 pe teren. \u00cen timpul acestora, au fost prezentate dovezi \u0219tiin\u021bifice ale crizei apei<\/em><\/strong> (sc\u0103derea acviferelor Oltului cu 32 de cm \u00een ultimii 25 de ani din cauza regulariz\u0103rilor; pierderea a cca 3 \u2013 3,3 milioane de hectare de molizi; o sc\u0103dere a nivelurilor medii de z\u0103pad\u0103 de la B\u00e2lea Lac de la 3 \u2013 4 m la 0,8 m de la un an la altul), precum \u0219i impactul resim\u021bit deja sau estimat a se manifesta \u00een viitor.<\/em><\/strong> Modific\u0103rile sau chiar pierderile de biodiversitate \u0219i culturi, reducerea stratului de z\u0103pad\u0103 \u0219i aspectele de reten\u021bie a apei au transformat deja managementul apei dintr-o problem\u0103 \u00eendeob\u0219te de coast\u0103, \u00eentr-una a zonelor montane.<\/p>\n

Cea mai efervescent\u0103 component\u0103 a zilei a fost dezbaterea dedicat\u0103 identific\u0103rii de solu\u021bii creative de combatere a efectelor climatice asupra resurselor de ap\u0103. Efectele directe asupra viitorului rezilien\u021bei apei sunt, de altfel, \u00een vizorul tinerilor, care sunt con\u0219tien\u021bi c\u0103 vor sim\u021bi cel mai puternic penuria de ap\u0103. Astfel, \u00een timpul atelierului participativ \u0219i a vizitei pe teren s-a eviden\u021biat necesitatea unei abord\u0103ri integrate, bazate pe \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i pe colaborare la nivelul comunit\u0103\u021bilor \u0219i al organismelor na\u021bionale \u0219i europene.<\/p>\n

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple de succes a fost cel prezentat de Szilvia Bencze, ambasadoare a Pactului climatic european, const\u00e2nd \u00een implicarea comunit\u0103\u021bilor din zona Ciuc \u00een co-gestionarea teritoriilor cu castorii<\/em><\/strong> pentru reten\u021bia apei! Ace\u0219ti ingineri ai naturii, care \u00een zona Ciuc num\u0103r\u0103 cca. 150-200 de familii, pot contribui la g\u0103sirea de solu\u021bii bazate pe natur\u0103 care necesit\u0103 costuri reduse \u0219i interven\u021bii minim invazive, \u00eens\u0103 au nevoie de un cadru legislativ adecvat. Se pot revaloriza astfel vechi practici tradi\u021bionale de gestiune a apei, iar localnicii pot fi motiva\u021bi s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 \u00een gospod\u0103rii mici interven\u021bii de reten\u021bie a apei, inspirate din munca castorilor.<\/p>\n

\u00cen imaginea care \u00eenso\u021be\u0219te acest comunicat este un exemplu de baraj construit de castori.<\/p>\n

O alt\u0103 concluzie a atelierului participativ este necesitatea reg\u00e2ndirii guvernan\u021bei apei \u0219i climei, at\u00e2t la nivel local, prin dialog \u0219i \u201c\u00eenfr\u0103\u021biri climatice\/de ap\u0103\u201d care s\u0103 permit\u0103 comunit\u0103\u021bilor s\u0103 \u00eenve\u021be unele de la altele, c\u00e2t \u0219i la nivel regional, prin crearea de alian\u021be multi-actor ce pot propaga experien\u021be de la nivel local la nivel na\u021bional, cum este Alian\u021ba de ap\u0103 din bazinul Ciuc.<\/p>\n

Comisiile de ap\u0103 pot fi, de asemenea, instrumente inovatoare de gestiune comun\u0103 a apei \u00een teritoriu pentru a media conflicte poten\u021biale, transparentiza consumul, decide \u00een mod participativ alocarea consumurilor \u00eentre cet\u0103\u021beni, industrie \u0219i agricultur\u0103 \u0219i responsabiliza actorii locali pentru ac\u021biunile lor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Suita de evenimente face parte din angajamentul cet\u0103\u021benesc propus de Pactul Climatic European<\/em><\/strong> – un cadru de con\u0219tientizare \u0219i ac\u021biune climatic\u0103 pentru cet\u0103\u021benii europeni, \u00een perspectiva transform\u0103rii Uniunii Europene \u00eentr-o economie modern\u0103, competitiv\u0103 \u0219i eficient\u0103 din punctul de vedere al utiliz\u0103rii resurselor, \u00een care:<\/p>\n