De ce este important\u0103 aceast\u0103 reuniune?
\nAgoraEU este noul program major al Uniunii Europene pentru perioada 2028\u20132034, care unific\u0103 actualele programe Creative Europe \u0219i CERV (Cet\u0103\u021beni, Egalitate, Drepturi \u0219i Valori) \u00eentr-un cadru unic, cu un buget total de aproximativ 8,58 miliarde de euro. Programul se bazeaz\u0103 pe trei piloni: Cultur\u0103+, Media+ \u0219i Participare Democratic\u0103. Pilonul Media+, cu un buget de aproximativ 3,2 miliarde de euro, va sprijini jurnalismul european, protec\u021bia pluralismului media \u0219i lupta \u00eempotriva dezinform\u0103rii.
\nConsultarea de ast\u0103zi a fost un eveniment comun al celor dou\u0103 comisii responsabile din PE \u2013 Cultur\u0103 (CULT) \u0219i Libert\u0103\u021bi Civile (LIBE) \u2013 organizat de co-raportoarele Emma Rafowicz (S&D) \u0219i Alice Kuhnke (Greens\/EFA). Dezbaterea s-a axat pe capitolul media din program: cine ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 sprijin, cum protej\u0103m jurnali\u0219tii \u0219i cum putem aborda fenomenul \u00een cre\u0219tere al \u201ede\u0219erturilor mediatice” din Europa.<\/p>\n
Cine a participat? Organiza\u021biile media de v\u00e2rf ale Europei
\nCsaba Borboly a deschis dezbaterea \u00een calitate de unic invitat principal din partea Comitetului European al Regiunilor, imediat dup\u0103 introducerea co-raportorilor PE. Ulterior, au luat cuv\u00e2ntul reprezentan\u021bii a nou\u0103 organiza\u021bii europene majore, care acoper\u0103 practic \u00eentregul spectru al industriei media \u0219i al libert\u0103\u021bii presei din Europa:
\n\u2022 EMMA \/ ENPA (Asocia\u021bia European\u0103 a Presei de Reviste \/ Asocia\u021bia European\u0103 a Editorilor de Ziare) \u2013 reprezentat\u0103 de Ariane Carre. ENPA este cea mai mare asocia\u021bie a editorilor de ziare din Europa, reprezent\u00e2nd presa tip\u0103rit\u0103 \u0219i digital\u0103 din 14 \u021b\u0103ri.
\n\u2022 AER (Asocia\u021bia Radiourilor Europene) \u2013 Francesca Fabbri. Organiza\u021bia care reprezint\u0103 posturile de radio comerciale europene.
\n\u2022 ACT (Asocia\u021bia Televiziunilor Comerciale \u0219i Video la Cerere) \u2013 Erard Gilles. Alian\u021ba serviciilor de televiziune comercial\u0103 \u0219i video la cerere.
\n\u2022 EBU (Uniunea European\u0103 de Radiodifuziune) \u2013 Wouter Gekiere. Reprezent\u00e2nd media public\u0103 din \u00eentreaga Europ\u0103.
\n\u2022 News Media Europe \u2013 Wout van Wijk. Organiza\u021bia european\u0103 a editorilor de pres\u0103.
\n\u2022 Centre for Sustainable Media \u2013 David Kardos. O organiza\u021bie care cerceteaz\u0103 modele de media durabil\u0103.
\n\u2022 EU DisinfoLab \u2013 Joseph McNamee. Unul dintre cele mai importante centre europene de cercetare a dezinform\u0103rii, dedicat descoperirii manipul\u0103rii online \u0219i protej\u0103rii ecosistemului informa\u021bional.
\n\u2022 Federa\u021bia European\u0103 a Jurnali\u0219tilor (EFJ) \u2013 Rebecca Bonello Ghio. Cea mai mare organiza\u021bie de jurnali\u0219ti din Europa, care reprezint\u0103 aproximativ 320.000 de jurnali\u0219ti din 46 de \u021b\u0103ri \u0219i militeaz\u0103 pentru libertatea presei, drepturile sociale \u0219i pluralismul media.
\n\u2022 Reporteri f\u0103r\u0103 Frontiere (RSF) \u2013 Julie Majerczak. RSF ap\u0103r\u0103 dreptul la informare liber\u0103 \u0219i fiabil\u0103 \u00een \u00eentreaga lume \u0219i documenteaz\u0103 \u00een mod regulat \u00eenc\u0103lc\u0103rile libert\u0103\u021bii presei.
\nCe a spus Csaba Borboly?
\nRaportorul a vorbit din experien\u021b\u0103 personal\u0103: vine din jude\u021bul Harghita, o regiune cu minoritate maghiar\u0103 din Rom\u00e2nia, unde supravie\u021buirea presei locale este o lupt\u0103 cotidian\u0103.
\n\u201e\u0218tiu ce \u00eenseamn\u0103 c\u00e2nd dispare presa local\u0103. Comunit\u0103\u021bile \u00ee\u0219i pierd vocea. Cet\u0103\u021benii pierd accesul la informa\u021bii \u00een limba lor matern\u0103. Democra\u021bia sl\u0103be\u0219te \u2013 \u00een t\u0103cere, sat cu sat,” a declarat \u00een discursul s\u0103u.
\nA prezentat avizul CoR \u2013 adoptat \u00een unanimitate de comisia SEDEC \u2013 \u00een cinci propuneri concrete:
\n1. Finan\u021bare dedicat\u0103 pentru presa local\u0103 \u0219i regional\u0103
\nApelurile deschise ale AgoraEU favorizeaz\u0103 \u00een mod natural actorii media mari \u0219i interna\u021bionali din marile ora\u0219e. Borboly a cerut ca programul s\u0103 aloce fonduri separate, echilibrate teritorial, pentru radiodifuziunea public\u0103, jurnalismul independent \u0219i presa tip\u0103rit\u0103 din ora\u0219ele mici \u0219i regiunile rurale, unde dimensiunea pie\u021bei nu permite sustenabilitatea comercial\u0103.
\n2. Protec\u021bia jurnali\u0219tilor la nivel local
\nMecanismele de protec\u021bie la nivel na\u021bional nu ajung automat la jurnalistul din mediul rural care investigheaz\u0103 corup\u021bia local\u0103 \u00eentr-un ora\u0219 mic. Raportorul a cerut PE-ului s\u0103 se asigure c\u0103 AgoraEU extinde explicit instrumentele de protec\u021bie la jurnali\u0219tii care lucreaz\u0103 la nivel local \u0219i regional.
\n3. Echilibru teritorial m\u0103surabil
\nAvizul CoR solicit\u0103 indicatori specifici de monitorizare, dezagrega\u021bi pe zone urbane\/rurale, pe regiuni \u0219i pe indice de dezavantaj, pentru a urm\u0103ri distribu\u021bia finan\u021b\u0103rii. \u201eDac\u0103 nu m\u0103sur\u0103m ceea ce promitem, nu putem corecta dezechilibrele,” a spus Borboly.
\n4. Reforma sistemului de evaluare
\nRaportorul a cerut ca panelurile de evaluare s\u0103 includ\u0103 exper\u021bi \u00een dezvoltare rural\u0103 \u0219i inovare regional\u0103, ca evaluatorii s\u0103 fie propor\u021bional reprezenta\u021bi geografic \u00een UE \u0219i ca revizuirile periodice s\u0103 detecteze posibilele prejudec\u0103\u021bi sistematice.
\n5. Acces realist pentru actorii mici
\nFormate simplificate de granturi, granturi \u00een cascad\u0103, mentorat, puncte de contact locale \u0219i o contribu\u021bie proprie maxim\u0103 de 10% \u2013 care poate fi acoperit\u0103 prin cofinan\u021bare na\u021bional\u0103, regional\u0103 sau local\u0103. \u201eUn jurnalist local talentat sau un radio comunitar nu ar trebui exclus pentru c\u0103 nu poate naviga o cerere de 50 de pagini,” a subliniat el.
\nRaportorul a f\u0103cut, de asemenea, o distinc\u021bie crucial\u0103: presa de \u0219tiri nu este identic\u0103 cu sectorul audiovizual. \u0218tirile \u0219i filmul au logici, pie\u021be \u0219i nevoi fundamental diferite. Componenta de \u0219tiri ar trebui separat\u0103 clar \u00een cadrul programului \u0219i legat\u0103 de educa\u021bie \u2013 parteneriate de educa\u021bie media cu \u0219coli, biblioteci \u0219i societate civil\u0103, \u00een special \u00een comunit\u0103\u021bile rurale.
\nDe ce avem nevoie de pres\u0103 local\u0103? De ce nu este suficient internetul?
\nAceasta nu este o dezbatere abstract\u0103 de politici publice de la Bruxelles. Afecteaz\u0103 via\u021ba de zi cu zi \u2013 \u00een jude\u021bul Harghita, \u00een Secuime \u0219i \u00een fiecare regiune unde presa local\u0103 lupt\u0103 pentru supravie\u021buire.
\nDe\u0219erturile mediatice se extind \u00een toat\u0103 Europa
\nUn studiu cuprinz\u0103tor al Centrului pentru Pluralism Media \u0219i Libertatea Presei (CMPF), care a acoperit toate cele 27 de state membre UE, a constatat c\u0103 criza presei locale se extinde \u00een toat\u0103 Europa. \u00cen mai multe \u021b\u0103ri, zonele rurale nu mai au deloc pres\u0103 local\u0103. \u00cen alte cinci \u021b\u0103ri, acoperirea rural\u0103 se afl\u0103 \u00een categoria \u201erisc ridicat”. Num\u0103rul jurnali\u0219tilor locali scade la nivelul \u00eentregii UE, redac\u021biile sunt centralizate \u00een capitalele na\u021bionale, iar \u201ejurnalismul de birou” \u2013 raportarea de la birou, prin telefon \u0219i internet \u2013 \u00eenlocuie\u0219te munca de teren.
\nSitua\u021bia din Rom\u00e2nia
\n\u00cen Rom\u00e2nia, situa\u021bia este deosebit de grav\u0103. Practic, nu exist\u0103 subven\u021bii directe de stat pentru presa local\u0103, iar singura sus\u021binere indirect\u0103 \u2013 TVA-ul redus pentru presa tip\u0103rit\u0103 \u2013 nu are aproape niciun efect, deoarece aproape nu mai exist\u0103 publica\u021bii tip\u0103rite. Google \u0219i Facebook absorb aproximativ dou\u0103 treimi din pia\u021ba de publicitate online din Rom\u00e2nia, restul merg\u00e2nd \u00een mare parte c\u0103tre Bucure\u0219ti \u0219i marile ora\u0219e. Foarte pu\u021bin ajunge \u00een regiunile rurale \u0219i minoritare.
\n\u00cen jude\u021bul Harghita, men\u021binerea presei \u00een limba maghiar\u0103 este o provocare suplimentar\u0103: radioul public na\u021bional emite aproape exclusiv \u00een limba rom\u00e2n\u0103, iar serviciile de \u0219tiri \u00een limbile minorit\u0103\u021bilor abia exist\u0103 \u0219i \u00een sectorul privat.
\nC\u00e2nd nu exist\u0103 pres\u0103 local\u0103, zvonurile umplu golul
\nVedem acest lucru \u0219i acas\u0103: fie c\u0103 este vorba de politica fiscal\u0103 sau de orice alt subiect care izbucne\u0219te brusc \u00een dezbaterea public\u0103, oamenii se bazeaz\u0103 pe re\u021belele sociale \u0219i pe surse neverificate. F\u0103r\u0103 un jurnalist local, nu exist\u0103 nimeni care s\u0103 verifice faptele, s\u0103 confirme sau s\u0103 ofere context. Conform sondajelor UE, peste 90% din responden\u021bi consider\u0103 dezinformarea \u0219i manipularea prin re\u021bele sociale drept una dintre cele mai mari amenin\u021b\u0103ri la adresa democra\u021biei.
\nPresa local\u0103 nu este un lux \u2013 este infrastructura democra\u021biei. Jurnalistul local de \u00eencredere este cineva pe care comunitatea \u00eel cunoa\u0219te, ale c\u0103rui informa\u021bii pot fi verificate. Acolo unde acesta lipse\u0219te, dezinformarea se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te nestingherit\u0103.
\nDimensiunea minoritar\u0103 \u0219i rural\u0103
\nPentru comunit\u0103\u021bile minoritare \u2013 cum este cea a maghiarilor secui \u2013 presa local\u0103 \u00een limba matern\u0103 nu este doar un instrument de informare: este un pilon fundamental al identit\u0103\u021bii, coeziunii comunitare \u0219i reten\u021biei tinerilor. Dac\u0103 tinerii pot accesa pres\u0103 doar \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103, de la ora\u0219e mari \u00eendep\u0103rtate, \u00ee\u0219i pierd leg\u0103tura cu comunitatea. AgoraEU trebuie, prin urmare, s\u0103 protejeze explicit diversitatea lingvistic\u0103 \u0219i s\u0103 asigure c\u0103 actorii culturali \u0219i media \u00een limbile minorit\u0103\u021bilor pot concura \u00een condi\u021bii egale.<\/p>\n
Care sunt urm\u0103torii pa\u0219i?
\nRaportul proiect al comisiei CULT a PE este a\u0219teptat \u00een iunie 2026, cu termenul limit\u0103 pentru amendamente stabilit la 11 iunie \u0219i votul \u00een comisie prev\u0103zut pentru octombrie. Avizul Comitetului Regiunilor va fi supus la vot \u00een sesiunea plenar\u0103 din 6\u20137 mai 2026. Raportorul Csaba Borboly va continua consult\u0103rile cu europarlamentarii \u0219i organiza\u021biile p\u0103r\u021bilor interesate pentru a se asigura c\u0103 garan\u021biile teritoriale \u2013 protec\u021bia presei locale, accesul rural \u0219i dimensiunea minoritar\u0103 \u2013 sunt integrate \u00een textul legislativ final.
\n\u201eNu cer un tratament special pentru nicio regiune. Cer oportunit\u0103\u021bi egale \u2013 pentru jurnalistul din Harghita, pentru radioul comunitar din Andaluzia rural\u0103, pentru ziarul local de la frontiera finlandez\u0103. AgoraEU trebuie s\u0103 func\u021bioneze peste tot \u2013 nu doar acolo unde pia\u021ba func\u021bioneaz\u0103 deja de la sine,” a concluzionat Borboly.<\/p>\n