\n
Problemele comunit\u0103\u021bilor montane trebuie s\u0103 ajung\u0103 acolo unde se iau deciziile europene. Siguran\u021ba oamenilor \u00een fa\u021ba atacurilor de ur\u0219i, protejarea fermierilor, gestionarea corect\u0103 a popula\u021biei de carnivore mari, dar \u0219i rezilien\u021ba apei de munte sunt teme care nu mai pot fi tratate marginal.<\/p>\n
La 2 iulie 2026, la Bruxelles, \u00een cadrul \u0219edin\u021bei Grupului Interregional \u201eCarpa\u021bii\u201d al Comitetului European al Regiunilor, Csaba Borboly, vicepre\u0219edinte al Consiliului Jude\u021bean Harghita, a prezentat propuneri concrete privind dou\u0103 teme esen\u021biale pentru jude\u021bul Harghita \u0219i pentru \u00eentreg spa\u021biul carpatic: gestionarea popula\u021biei de urs brun \u0219i ap\u0103rarea resurselor de ap\u0103 montan\u0103.<\/p>\n
Propunerile au fost primite pozitiv, iar discu\u021biile au confirmat c\u0103 direc\u021biile prezentate pot fi transformate \u00een ac\u021biuni concrete la nivel european.<\/p>\n
Comitetul European al Regiunilor este institu\u021bia Uniunii Europene \u00een care reprezentan\u021bii autorit\u0103\u021bilor locale \u0219i regionale pot influen\u021ba direct deciziile europene. Grupul Interregional \u201eCarpa\u021bii\u201d reune\u0219te regiuni legate de lan\u021bul carpatic, din Rom\u00e2nia, Polonia, Slovacia, Ucraina \u0219i Serbia.<\/p>\n
Aceast\u0103 platform\u0103 nu este una pur protocolar\u0103. Este locul \u00een care interesele fermierilor de munte, ale p\u0103storilor, ale comunit\u0103\u021bilor amenin\u021bate de inunda\u021bii \u0219i ale localit\u0103\u021bilor afectate de atacurile ur\u0219ilor pot ajunge \u00een procesele institu\u021bionale europene.<\/p>\n
Pentru jude\u021bul Harghita, prezen\u021ba activ\u0103 \u00een acest grup \u00eenseamn\u0103 c\u0103 problemele reale ale oamenilor pot fi sus\u021binute cu date, argumente \u0219i propuneri concrete direct la Bruxelles.<\/p>\n
Munca nu a \u00eenceput ast\u0103zi \u0219i nu se \u00eencheie ast\u0103zi. Este un proces continuu, s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, lun\u0103 de lun\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd obiectivele devin realitate.<\/p>\n
Csaba Borboly a intervenit \u00een calitate de raportor al avizului Comitetului European al Regiunilor privind biodiversitatea \u0219i coexisten\u021ba cu carnivorele mari. Mesajul prezentat a fost construit pe date concrete, nu pe impresii generale.<\/p>\n
\u00cen jude\u021bul Harghita, \u00een anul 2025, au fost \u00eenregistrate:<\/p>\n
Aceste cifre nu descriu cazuri izolate, ci realitatea zilnic\u0103 a unui jude\u021b carpatic. Monitorizarea genetic\u0103 na\u021bional\u0103 publicat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2025 estimeaz\u0103 o popula\u021bie de 10.000 p\u00e2n\u0103 la 12.800 de ur\u0219i bruni, aproximativ de trei ori mai mare dec\u00e2t capacitatea de sus\u021binere ecologic\u0103 a teritoriului.<\/p>\n
Datele exist\u0103. Problema este recunoscut\u0103. Ceea ce lipse\u0219te este un r\u0103spuns coerent, diferen\u021biat regional, la nivelul Uniunii Europene.<\/p>\n
\u00cen cadrul \u0219edin\u021bei au fost prezentate cinci propuneri concrete privind gestionarea popula\u021biei de urs brun \u0219i protejarea comunit\u0103\u021bilor afectate.<\/p>\n
Grupul Interregional \u201eCarpa\u021bii\u201d ar trebui s\u0103 elaboreze o pozi\u021bie comun\u0103 privind gestionarea carnivorelor mari, \u00een care via\u021ba \u0219i siguran\u021ba oamenilor s\u0103 fie tratate ca prioritate explicit\u0103. Aceast\u0103 pozi\u021bie ar urma s\u0103 fie transmis\u0103 comisiilor ENVE \u0219i NAT ale Comitetului European al Regiunilor ca aport formal al regiunilor carpatice.<\/p>\n
Este necesar\u0103 sus\u021binerea unei revizuiri diferen\u021biate regional a statutului de protec\u021bie al ursului brun \u00een cadrul Directivei Habitate, acolo unde datele privind popula\u021bia \u0219i conflictele justific\u0103 acest lucru.<\/p>\n
\u00cen contextul testului de stres al Directivei Habitate, regiunile carpatice trebuie s\u0103 formuleze un punct de vedere comun, axat pe conflictele dintre oameni \u0219i carnivorele mari \u00een zonele montane.<\/p>\n
Este nevoie de o baz\u0103 de date unitar\u0103, comparabil\u0103 \u0219i teritorial\u0103, care s\u0103 includ\u0103 date de la serviciile de ambulan\u021b\u0103, sistemele de urgen\u021b\u0103, autorit\u0103\u021bile agricole, jandarmerie \u0219i poli\u021bie. F\u0103r\u0103 date comparabile, nu pot fi construite politici publice eficiente.<\/p>\n
Instrumentele actuale, inclusiv LIFE \u0219i PAC, nu sunt suficiente pentru zonele \u00een care suprapopularea cu ur\u0219i afecteaz\u0103 direct via\u021ba comunit\u0103\u021bilor. Fermierii montani din aceste zone nu mai lucreaz\u0103 \u00een condi\u021bii normale. Aceasta este o realitate documentat\u0103 \u0219i verificabil\u0103, care trebuie s\u0103 fie reflectat\u0103 \u00een viitoarele instrumente financiare europene.<\/p>\n
Consultarea cu secretariatul tehnic al Comitetului European al Regiunilor a confirmat c\u0103 exist\u0103 o cale pentru ca institu\u021bia s\u0103 se adreseze din nou Comisiei Europene cu o ini\u021biativ\u0103 proprie privind reducerea nivelului de protec\u021bie al ursului \u00een statele membre unde exist\u0103 victime umane.<\/p>\n
A doua tem\u0103 major\u0103 prezentat\u0103 de Csaba Borboly a fost rezilien\u021ba apei montane.<\/p>\n
Carpa\u021bii sunt turnul de ap\u0103 al Europei. R\u00e2urile care traverseaz\u0103 frontierele \u021b\u0103rilor din regiune \u00ee\u0219i au originea \u00een ace\u0219ti mun\u021bi. Schimb\u0103rile climatice \u00een zonele montane nu \u00eenseamn\u0103 pur \u0219i simplu mai pu\u021bin\u0103 ap\u0103, ci ap\u0103 care vine la momentul gre\u0219it, \u00een locul gre\u0219it \u0219i \u00een cantitatea gre\u0219it\u0103.<\/p>\n
\u00centr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, inunda\u021biile distrug drumuri, poduri \u0219i terenuri agricole. \u00cen alta, seceta \u0219i izvoarele secate pun \u00een pericol agricultura, p\u0103\u0219unatul \u0219i via\u021ba comunit\u0103\u021bilor locale.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 acum, fondurile europene au privit adesea problema apei mai ales din perspectiva zonelor de c\u00e2mpie. Comunit\u0103\u021bile montane au r\u0103mas, de multe ori, \u00een dezavantaj. Muntele nu este \u00eens\u0103 doar surs\u0103 de ap\u0103. Este spa\u021biu de via\u021b\u0103, cultur\u0103, patrimoniu natural \u0219i poten\u021bial economic.<\/p>\n
Consiliul Jude\u021bean Harghita a organizat, \u00een noiembrie 2025, \u00een cadrul Pactului European pentru Clim\u0103, o conferin\u021b\u0103 privind rezilien\u021ba apei montane. Aceasta nu a fost o simpl\u0103 consultare, ci o \u0219edin\u021b\u0103 de lucru \u00een care primari, fermieri, silvicultori, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tineri au stat la aceea\u0219i mas\u0103.<\/p>\n
Din aceast\u0103 munc\u0103 a rezultat Cadrul de Rezilien\u021b\u0103 a Apei pentru Carpa\u021bi, un document de politic\u0103 public\u0103 coordonat de Consiliul Jude\u021bean Harghita.<\/p>\n
\u00cen acest an, Comitetul European al Regiunilor a adoptat avizul privind Strategia de Rezilien\u021b\u0103 a Apei, iar propunerile formulate din perspectiva jude\u021bului Harghita se reg\u0103sesc \u00een acel text. Acest lucru nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ci rezultatul unei munci constante, sus\u021binute pe parcursul mai multor ani.<\/p>\n
La \u0219edin\u021ba de la Bruxelles au fost propuse trei direc\u021bii concrete de ac\u021biune.<\/p>\n
Grupul Interregional \u201eCarpa\u021bii\u201d ar trebui s\u0103 solicite formal o dezbatere tematic\u0103 privind rezilien\u021ba apei carpatice. Scopul este formularea unei pozi\u021bii clare \u00eenainte de negocierile privind urm\u0103torul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene.<\/p>\n
Prin comisia NAT, ar trebui ini\u021biat\u0103 preg\u0103tirea unui aviz din proprie ini\u021biativ\u0103 al Comitetului European al Regiunilor privind rezilien\u021ba apei montane, pentru programul de lucru din 2027. Acest aviz ar trebui s\u0103 abordeze explicit nevoia unor instrumente de finan\u021bare specifice zonelor montane.<\/p>\n
Fiecare regiune membr\u0103 a Grupului Interregional \u201eCarpa\u021bii\u201d ar trebui s\u0103 contribuie cu o analiz\u0103 teritorial\u0103 scurt\u0103 \u0219i comparabil\u0103 privind riscurile de inunda\u021bii, zonele afectate de secet\u0103, zonele umede degradate \u0219i bunele practici locale.<\/p>\n
Temele legate de ap\u0103 \u0219i cooperare transfrontalier\u0103 nu sunt separate. Bazinele hidrografice transfrontaliere, sistemele comune de monitorizare \u0219i solu\u021biile bazate pe natur\u0103 sunt exact tipul de investi\u021bii pe care programele Interreg ar trebui s\u0103 le finan\u021beze.<\/p>\n
Rezultatele de la Bruxelles nu stau singure. T\u00e1nczos Barna, ministru delegat pentru agricultur\u0103, a pus pe agenda Consiliului mini\u0219trilor agriculturii din cadrul Uniunii Europene problema ursului \u0219i a dezvolt\u0103rii montane.<\/p>\n
Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acela\u0219i subiect este prezent simultan pe mai multe niveluri decizionale: \u00een pozi\u021bia guvernamental\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een procesele Consiliului UE \u0219i \u00een activitatea Comitetului European al Regiunilor.<\/p>\n
Aceast\u0103 coordonare \u00eentre Bucure\u0219ti \u0219i Bruxelles reprezint\u0103 un capital politic esen\u021bial. At\u00e2ta timp c\u00e2t UDMR se afl\u0103 la guvernare, acela\u0219i mesaj poate fi sus\u021binut at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i european. Acestea nu sunt canale paralele, ci direc\u021bii care se consolideaz\u0103 reciproc \u00een ap\u0103rarea intereselor comunit\u0103\u021bilor noastre.<\/p>\n
Un rol important \u00een aceast\u0103 munc\u0103 \u00eel are Centrul de Cercetare pentru Zone Montane \u0219i V\u00e2n\u0103toare, cu sediul la Miercurea Ciuc. Datele \u0219i cercet\u0103rile produse aici ofer\u0103 baza profesional\u0103 credibil\u0103 f\u0103r\u0103 de care nu se poate face lobby durabil nici la Bucure\u0219ti, nici la Bruxelles.<\/p>\n
\u0218edin\u021ba de ast\u0103zi nu este o \u00eencheiere, ci o nou\u0103 etap\u0103 dintr-un drum lung. Propunerile primite pozitiv trebuie transformate acum \u00een cadre de ac\u021biune concrete.<\/p>\n
Consultarea cu secretariatul tehnic al Comitetului European al Regiunilor a confirmat c\u0103 exist\u0103 o cale prin care institu\u021bia se poate adresa din nou Comisiei Europene cu o ini\u021biativ\u0103 proprie privind nivelul de protec\u021bie al ursului.<\/p>\n
Totodat\u0103, extinderea programului Interreg Rom\u00e2nia\u2013Slovacia\u2013Ucraina\u2013Ungaria c\u0103tre celelalte \u021b\u0103ri carpatice se leag\u0103 direct de posibilit\u0103\u021bile de finan\u021bare pentru ambele teme: gestionarea carnivorelor mari \u0219i rezilien\u021ba apei montane.<\/p>\n
Preg\u0103tirea Cadrului Financiar Multianual 2028\u20132034 se va intensifica \u00een a doua jum\u0103tate a anului 2026. De aceea, prezen\u021ba activ\u0103 \u00een aceste procese, cu date, pozi\u021bii clare \u0219i alia\u021bi institu\u021bionali, este esen\u021bial\u0103.<\/p>\n
Nu ne oprim p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd obiectivele devin realitate.<\/strong><\/p>\n