S\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 locuitorii unui sat sau ai unui cartier de\u021bin \u00eempreun\u0103 panouri fotovoltaice instalate pe acoperi\u0219ul unei \u0219coli, al unui c\u0103min cultural ori al unei cl\u0103diri administrative. Energia produs\u0103 poate fi consumat\u0103 \u0219i partajat\u0103 \u00eentre membri, \u00een condi\u021biile stabilite de comunitate \u0219i de legisla\u021bia \u00een vigoare.<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd produc\u021bia local\u0103 nu acoper\u0103 necesarul, diferen\u021ba este furnizat\u0103 prin re\u021beaua na\u021bional\u0103. C\u00e2nd exist\u0103 surplus, acesta poate fi valorificat conform regulilor aplicabile. Un asemenea sistem poate oferi energie local\u0103, regenerabil\u0103 \u0219i mai stabil\u0103 din punctul de vedere al costurilor, iar deciziile sunt luate \u00een interesul comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Aceasta este comunitatea de energie: o form\u0103 de organizare prin care cet\u0103\u021benii, autorit\u0103\u021bile locale, \u00eentreprinderile \u0219i organiza\u021biile pot produce, consuma, stoca \u0219i valorifica \u00eempreun\u0103 energia.<\/p>\n
Nu mai vorbim despre o idee teoretic\u0103. \u00cen 2026, Autoritatea Na\u021bional\u0103 de Reglementare \u00een Domeniul Energiei a adoptat cadrul opera\u021bional \u0219i procedura de \u00eenregistrare a comunit\u0103\u021bilor de energie. Informa\u021biile, regulamentele \u0219i documentele necesare sunt disponibile pe pagina ANRE dedicat\u0103 comunit\u0103\u021bilor de energie<\/a>.<\/p>\n \u00cen august 2026, Mic\u0103sasa a devenit prima comunitate de energie din Rom\u00e2nia \u00eenregistrat\u0103 oficial \u00een registrul ANRE<\/a>.<\/p>\n Procesul de la Mic\u0103sasa, jude\u021bul Sibiu, a \u00eenceput \u00een prim\u0103vara anului 2025. La nivelul comunei existau deja peste 40 de gospod\u0103rii cu panouri fotovoltaice. De aici a pornit ideea unei organiza\u021bii comune, \u00een cadrul c\u0103reia locuitorii, \u00eentreprinderile \u0219i autoritatea local\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 coordona produc\u021bia \u0219i consumul de energie.<\/p>\n Proiectul a fost dezvoltat \u00eempreun\u0103 cu o companie specializat\u0103 din Sibiu. \u00cen august 2026, comunitatea avea 20 de membri integra\u021bi \u0219i infrastructura tehnic\u0103 preg\u0103tit\u0103, iar obiectivul anun\u021bat era extinderea la 200 de unit\u0103\u021bi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului.<\/p>\n Mai multe informa\u021bii despre \u00eenceputurile proiectului pot fi citite \u00een materialul \u201eProiect \u00een premier\u0103 na\u021bional\u0103 la Mic\u0103sasa\u201d<\/a>.<\/p>\n Potrivit cadrului stabilit de ANRE, energia produs\u0103 este alocat\u0103 membrilor comunit\u0103\u021bii, iar furnizorul principal acoper\u0103 diferen\u021ba de consum. Rela\u021bia dintre comunitate, operatorul de distribu\u021bie \u0219i furnizor este reglementat\u0103 printr-o conven\u021bie multipartit\u0103. O prezentare jurnalistic\u0103 a acestui mecanism poate fi consultat\u0103 aici<\/a>.<\/p>\n Exemplul Mic\u0103sasa demonstreaz\u0103 c\u0103 un asemenea proiect nu trebuie s\u0103 porneasc\u0103 neap\u0103rat \u00eentr-un ora\u0219 mare. Este nevoie, \u00eenainte de toate, de un nucleu local hot\u0103r\u00e2t, de un proiect viabil \u0219i de capacitatea de a parcurge etapele juridice, tehnice \u0219i administrative.<\/p>\n \u00cen 2021, zece locuitori ai Bruxelles-ului, majoritatea activi \u00een sectorul energetic, au \u00eenfiin\u021bat cooperativa Brupower. Ei constataser\u0103 c\u0103 \u00een ora\u0219 existau prea pu\u021bine ini\u021biative energetice conduse direct de cet\u0103\u021beni.<\/p>\n Cooperativa a fost autorizat\u0103 \u00een 2024 drept comunitate de energie a cet\u0103\u021benilor. \u00cen august 2026 avea 500 de membri, trei proiecte func\u021bionale \u0219i alte \u0219apte \u00een construc\u021bie. Panourile sunt instalate pe acoperi\u0219uri din Bruxelles, iar energia produs\u0103 este partajat\u0103 \u00eentre cet\u0103\u021beni, autorit\u0103\u021bi locale, \u00eentreprinderi mici \u0219i organiza\u021bii neguvernamentale.<\/p>\n Primul proiect a fost realizat \u00eempreun\u0103 cu DoucheFLUX, o organiza\u021bie care sprijin\u0103 persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i alte grupuri vulnerabile. Modelul aduce astfel nu doar beneficii economice \u0219i energetice, ci \u0219i un impact social direct.<\/p>\n Experien\u021ba Brupower este prezentat\u0103 \u00eentr-un raport de bune practici al Comisiei Europene<\/a>, precum \u0219i pe platforma european\u0103 a comunit\u0103\u021bilor de energie<\/a>.<\/p>\n Brupower practic\u0103 un tarif de baz\u0103 de 11 eurocen\u021bi\/kWh pentru energia produs\u0103, iar pre\u021bul total, dup\u0103 includerea tarifelor de re\u021bea \u0219i a taxelor, ajunge la 29 de eurocen\u021bi\/kWh. Cooperativa prezint\u0103 structura pre\u021bului pe pagina sa oficial\u0103 dedicat\u0103 tarifelor<\/a>.<\/p>\n O persoan\u0103 poate deveni coproprietar prin achizi\u021bionarea unei p\u0103r\u021bi sociale de 50 de euro. Detaliile despre cooperativ\u0103 \u0219i despre aderare sunt disponibile pe site-ul Brupower<\/a> \u0219i pe pagina destinat\u0103 viitorilor membri<\/a>.<\/p>\n Dac\u0103 vrem s\u0103 vedem c\u00e2t de mult poate cre\u0219te o comunitate de energie, Som Energia este unul dintre cele mai relevante exemple europene.<\/p>\n Cooperativa a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een decembrie 2010 de 157 de persoane. \u00cen 2026 ajunsese la peste 87.000 de membri \u2014 persoane fizice \u0219i organiza\u021bii \u2014 \u0219i la peste 119.000 de contracte de furnizare a energiei electrice \u00een \u00eentreaga Spanie.<\/p>\n Pentru aderare este necesar\u0103 o contribu\u021bie de 100 de euro la capitalul cooperativei. Aceasta poate fi recuperat\u0103 la ie\u0219irea din organiza\u021bie, \u00een condi\u021biile prev\u0103zute de statut. Deciziile sunt luate democratic, fiecare membru av\u00e2nd un singur vot, indiferent de valoarea contribu\u021biei sale.<\/p>\n Modelul documentat de Som Energia a permis inclusiv localit\u0103\u021bilor cu mai pu\u021bin de 500 de locuitori s\u0103 contracteze energie f\u0103r\u0103 plata contribu\u021biei de intrare. Este un exemplu important pentru comunele \u0219i satele mici din jude\u021bul Harghita.<\/p>\n Mai multe informa\u021bii pot fi g\u0103site \u00een prezent\u0103rile realizate de Sustainable Energy Youth Network<\/a>, WaypointSur<\/a> \u0219i Transformative Cities<\/a>.<\/p>\n Cooperativa belgian\u0103 Ecopower a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1991 \u0219i a ajuns la aproximativ 67.000 de membri. Ace\u0219tia de\u021bin \u00eempreun\u0103 turbine eoliene, instala\u021bii fotovoltaice, o hidrocentral\u0103 \u0219i sisteme de \u00eenc\u0103lzire centralizat\u0103.<\/p>\n Membrii au investit \u00eempreun\u0103 aproximativ 60 de milioane de euro, iar proiectele cooperativei contribuie la evitarea anual\u0103 a aproximativ 61.000 de tone de emisii de CO\u2082.<\/p>\n Exemplul demonstreaz\u0103 cum o ini\u021biativ\u0103 pornit\u0103 la scar\u0103 redus\u0103 poate deveni, \u00een timp, o form\u0103 durabil\u0103 de proprietate comunitar\u0103. Datele despre activitatea cooperativei sunt disponibile pe platforma european\u0103 a comunit\u0103\u021bilor de energie<\/a>.<\/p>\nPrimul exemplu rom\u00e2nesc arat\u0103 c\u0103 se poate<\/h2>\n
Exemplul unui ora\u0219 mare de la care putem \u00eenv\u0103\u021ba<\/h2>\n
Exemplul spaniol arat\u0103 c\u00e2t de departe poate ajunge o asemenea ini\u021biativ\u0103<\/h2>\n
Lec\u021bia Flandrei: cum poate cre\u0219te o idee comunitar\u0103 \u00een trei decenii<\/h2>\n
Ce putem \u00eenv\u0103\u021ba pentru zona Ciuc?<\/h2>\n
| Model<\/th>\n | Unde func\u021bioneaz\u0103<\/th>\n | Ce putem \u00eenv\u0103\u021ba<\/th>\n<\/tr>\n |
|---|---|---|
| Produc\u021bie comunitar\u0103 \u00eentr-o comun\u0103<\/td>\n | Mic\u0103sasa, jude\u021bul Sibiu<\/td>\n | Un nucleu local restr\u00e2ns poate ini\u021bia proiectul, care apoi se poate extinde treptat<\/td>\n<\/tr>\n |
| Proiecte fotovoltaice pe acoperi\u0219uri urbane<\/td>\n | Brupower, Bruxelles<\/td>\n | Primele instala\u021bii pot fi realizate pe cl\u0103diri publice, sociale sau comunitare<\/td>\n<\/tr>\n |
| Cooperativ\u0103 cu o baz\u0103 mare de membri<\/td>\n | Som Energia, Spania<\/td>\n | Barierele de aderare pot fi reduse pentru locuitorii vulnerabili \u0219i pentru localit\u0103\u021bile mici<\/td>\n<\/tr>\n |
| Dezvoltare pe termen lung<\/td>\n | Ecopower, Belgia<\/td>\n | O ini\u021biativ\u0103 mic\u0103 poate crea un patrimoniu energetic comunitar important dac\u0103 este construit\u0103 consecvent<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\nCum ar putea \u00eencepe proiectul \u00een zona Ciuc?<\/h2>\nDe ce nu trebuie s\u0103 a\u0219tept\u0103m?<\/h2>\nAlte comunit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia \u0219i din Europa au \u00eenceput deja s\u0103 transforme energia dintr-o simpl\u0103 factur\u0103 \u00eentr-un bun produs \u0219i administrat local.<\/p>\n Energia \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi mai mult dec\u00e2t consum. \u00censeamn\u0103 autonomie, stabilitate \u0219i capacitatea unei comunit\u0103\u021bi de a decide asupra propriilor resurse. Cu c\u00e2t o parte mai mare a energiei este produs\u0103 \u0219i administrat\u0103 local, cu at\u00e2t comunitatea este mai pu\u021bin expus\u0103 fluctua\u021biilor bru\u0219te ale pie\u021bei \u0219i dependen\u021bei de furnizorii mari.<\/p>\n Dac\u0103 \u00eencepem acum, zona Ciuc poate deveni un proiect-pilot pentru \u00eentregul jude\u021b Harghita \u0219i un model care s\u0103 fie preluat ulterior \u0219i de alte comunit\u0103\u021bi.<\/em><\/strong><\/p>\n |