De dimineața până seara la Bruxelles: buget, cultură, zone montane, negocieri – pentru că acum se decide următorii douăzeci de ani

A fost o zi intensă la Bruxelles – și încă nu s-a încheiat. De dimineață până în cursul după-amiezii am intervenit în cadrul a patru programe diferite: sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor, o consultare cu Comisia pentru cultură a Parlamentului European, negocierile Partidului Popular European privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) și reuniunea Alianței Regiunilor Montane.

Doar unul dintre aceste evenimente a fost o sesiune plenară – celelalte trei au fost negocieri, consultări profesionale și întâlniri bilaterale. Tocmai acest lucru arată că procesele cu adevărat importante au loc acum. Acum, în 2026. Iar mai târziu, în cursul zilei, voi aborda și alte subiecte, despre care voi reveni în curând.

Ieri am fost la Florența, unde am discutat despre aceleași teme: reguli noi, o lume nouă și o metodologie nouă. Rețetele vechi nu mai funcționează. Este nevoie de o dezvoltare bazată pe specificul locului – construită de jos în sus: de la localitate la microregiune, de la județ la nivel național. Acesta nu este doar un slogan, ci singura modalitate prin care vocea comunităților noastre poate ajunge în deciziile europene.

Un tren care pleacă acum

În 2026 se decide cum va arăta Uniunea Europeană în perioada 2028–2034. Cadrul Financiar Multianual (CFM), noile programe și regulile de accesare a fondurilor europene se conturează chiar acum. Cine urcă acum în acest tren va contribui la modelarea viitorului. Cine rămâne pe peron va aduna mai târziu doar firimiturile.

Nu este nevoie de miracole – doar de muncă, pregătire și propuneri depuse la timp. Trebuie să fim prezenți atât la București, cât și la Bruxelles, cu argumente profesionale, texte concrete și amendamente pregătite. UDMR are șansa de a prezenta o viziune pentru viitor – dar numai dacă fiecare își face partea de muncă. Atitudinea de tip „lasă că vedem mâine” poate închide ușa pentru următorii douăzeci de ani.

Despre bugetul Uniunii Europene – în plen, în prezența comisarului Serafin

La cea de-a 170-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor am votat asupra CFM post-2027 în prezența comisarului european pentru buget, Piotr Serafin.

Raportoarea finlandeză Sari Rautio a realizat o muncă excelentă. Totuși, o abordare bazată exclusiv pe performanță nu este suficientă – nu putem permite ca resursele să se concentreze în regiunile deja mai dezvoltate. În acest sens, am propus trei amendamente:

• Echilibru geografic: evaluarea performanței trebuie să reflecte și coeziunea teritorială, nu doar indicatorii numerici.

• Implicarea autorităților locale: flexibilitatea poate funcționa doar dacă autoritățile locale și regionale sunt implicate real în procesul decizional.

• Cultura nu este o cheltuială, ci o investiție: în cadrul programului AgoraEU, resursele alocate culturii trebuie să fie proporționale cu nivelul de ambiție al Uniunii.

I-am spus direct comisarului:

„A budget without culture is a budget without a soul.”

Un buget fără suflet nu poate construi comunități.

Programul cultural AgoraEU – consultări profesionale cu eurodeputații

De la sesiunea plenară am mers direct la o consultare cu Comisia pentru cultură (CULT) a Parlamentului European, unde am discutat dimensiunea culturală a programului AgoraEU.

Am venit cu o veste bună: raportoarea CFM, Sari Rautio, a acceptat propunerea mea – astfel, cultura devine un element central al pachetului bugetar european. În același timp, am ridicat câteva chestiuni importante privind detaliile:

• Protejarea patrimoniului ca prioritate distinctă – nu ca subcapitol al inovării, ci ca domeniu sprijinit în mod independent.

• Recunoașterea culturilor minoritare – experiența din județul Harghita arată că cultura minorității maghiare este menținută cu mai puține resurse și cu o vizibilitate mai redusă. De aceea, opinia noastră menționează explicit minoritățile etnice, naționale și lingvistice.

• Protejarea lucrătorilor culturali în era AI – inteligența artificială trebuie să sprijine cultura, nu să înlocuiască creatorii. Expertiza unui restaurator, regizor sau organizator de festival nu poate fi substituită de algoritmi.

• Acces real la finanțare – proceduri simplificate de aplicare, contribuție proprie de maximum 10% pentru actorii mai mici și indicatori teritoriali incluși în programe.

La negocierile PPE – consultare cu eurodeputatul Siegfried Mureșan

În cadrul întâlnirii Partidului Popular European am prezentat trei argumente de negociere direct eurodeputatului Siegfried Mureșan:

1. Planurile naționale nu trebuie să excludă regiunile. Dacă capitolele regionale depind exclusiv de deciziile guvernelor naționale, regiunile periferice riscă să fie marginalizate.

2. Lecția programului AgoraEU: opinia pe care am propus-o și care a fost adoptată în unanimitate în februarie a arătat că programele pentru cultură și media ajung prea rar în comunitățile rurale. Acest lucru trebuie corectat în structura CFM.

3. Biodiversitatea: regiunile care protejează natura merită compensații, nu sancțiuni.

L-am asigurat pe domnul Mureșan că autoritățile locale și regionale sunt pregătite să ofere date și expertiză pentru a consolida poziția Parlamentului European în negocieri.

Reuniunea Alianței Regiunilor Montane – cu vicepreședinta Roxana Mînzatu

La reuniunea Mountain Alliance, alături de Herbert Dorfmann și Rosaura Maupertuis, a participat și Roxana Mînzatu, vicepreședintă a Comisiei Europene. Originară din Brașov, ea cunoaște bine realitățile din Carpați.

• Fermierii din zonele montane: ei mențin vii peisajele noastre. În cadrul Politicii Agricole Comune sunt necesare plăți ANC obligatorii și o finanțare dedicată de cel puțin 15%.

• Păstrarea competențelor tradiționale: dacă dispar ciobanii, micii fermieri sau administratorii pădurilor, biodiversitatea va avea de suferit. Bugetul european trebuie să investească în formare și în schimbul de generații.

• Coexistența cu marile carnivore: populația de urs din România depășește 12.000 de exemplare. Programul LIFE nu acoperă costurile zilnice ale acestei conviețuiri, de aceea este nevoie de o abordare cu finanțare din mai multe fonduri.

Regiunile montane oferă apă, captarea carbonului și securitate alimentară pentru întreaga Europă. Dacă avem aceste așteptări de la ele, trebuie să asigurăm și resursele bugetare necesare.

De jos în sus – pentru că doar așa funcționează

Ieri la Florența, astăzi la Bruxelles – iar concluzia este aceeași peste tot: politicile europene nu pot avea succes dacă nu sunt construite de jos în sus. Localitate, microregiune, regiune, județ, stat – aceasta este ordinea firească. Dezvoltarea bazată pe specificul locului nu este un element opțional, ci o condiție esențială.

Lumea nouă cere o metodologie nouă. Politica de tip „struț”, care pretinde că totul este în regulă și că nu trebuie făcut nimic, nu poate ghida planificarea pentru următorii douăzeci de ani. Deciziile din 2026 vor avea efecte mult dincolo de acest ciclu bugetar. Ceea ce se construiește acum va modela următoarele două decenii.

Ziua nu s-a încheiat încă

Acest rezumat se referă la programul de dimineață până în cursul după-amiezii – însă ziua nu s-a încheiat încă. Voi reveni în curând și cu alte subiecte. Un lucru este sigur: astăzi nu a existat pauză și nici nu va exista.

Pentru că cei care se pregătesc astăzi vor modela viitorul de mâine. Cei care așteaptă astăzi vor rămâne în urmă mâine. Europa este puternică doar dacă toate regiunile ei sunt puternice – iar noi lucrăm pentru asta în fiecare zi.

Bruxelles, 4 martie 2026