Avem nevoie de cinci sute de mii de voturi maghiare
Citind declaraţiile din articolul ataşat (http://www.szekelyhon.ro/
Ideea este însă că mi-a atras atenţia un număr din comentariul cu nr. 4, respectiv că la ultimele alegeri UDMR a obţinut un număr de 388.656 voturi pe lista senatorilor şi 380.000 pe lista deputaţilor. A trecut mult timp de la 9 decembrie 2012, am şi uitat acest număr, atunci m-am bucurat de faptul că cu greu am trecut de pragul de 5%, însă consider că un număr care începe cu 3, nu mai poate fi acceptat la o alegere naţională. Mai mult, vorbind de un prag minimal pentru 2016, este necesar să avem un minim de 500.000 de voturi acordate UDMR-ului. Pentru a rămâne actori serioşi ai politicii române, este necesar să redobândim acest nivel de sprijin. În condiţiile actuale, acest lucru este posibil doar dacă facem abstracţie de atitudinile politice amintite mai sus, de declaraţiile repetate în mod automat, şi lucrăm la modul cel mai serios, ca în anul curent, fără alegeri să înfăptuim colaborarea maghiarilor din Transilvania. Putem învăţa în această privinţă de la preşedintele Băsescu şi premierul Ponta, care acum un an erau preocupaţi de distrugerea părţii opuse, şi nu numai la nivel verbal, astăzi însă au o colaborare, încearcă să prezinte forurilor internaţionale o imagine roz despre situaţia ţării, deoarece acesta este interesul naţional.
În ultima mea postare pe blog am relatat despre congresul PPMT, care a avut un eveniment important din punctul meu de vedere, respectiv faptul că Tőkés László şi-a declarat dubiile legate de alegerile europarlamentare din 2014. S-au afirmat multe legate de această declaraţie în presă, însă eu aş accentua un aspect: indiferent de oboseală, ar mai candida pentru un nou mandat de 2 ani. Doar că există UDMR…
În opinia mea, trecând peste cele întâmplate din 2009 încoace, trecând peste disputele din ultimele zile, ar trebui să ne gândim la modul cel mai serios la o colaborare similară anului 2009, în special din considerentul că astfel toţi ar avea câştig de cauză. Un astfel de parteneriat ar permite, ar aloca încă doi ani domnului Tőkés să se retragă din Bruxelles cu demnitate, UDMR ar primi mai multe voturi, iar oamenii maghiari din Transilvania ar scăpa de aceste dispute politice, şi depăşirea pragului de 5% nu ar mai fi o problemă, fiind asigurată prezenţa noastră în Bruxelles.
Toţi reclamă domnului Tőkés că a format PPMT-ul, deşi a obţinut mandatul curent cu sprijinul UDMR. Şi ce dacă. Lumea nu s-a dărâmat, şi există şi o latură pozitivă. Formare unor noi partide a creat un mediu concurenţial, iar efectele pozitive ale acestei situaţii nu pot fi contestate. Dacă luăm exemplul judeţului Harghita, putem afirma că prezenţa unor noi actori în politică a avut un efect benefic asupra UDMR-ului. Am primit cu 50% mai multe voturi la alegerile locale din 2012, faţă de anul 2008 şi la alegerile parlamentare din 2012, UDMR a primit mai multe voturi decât în 2008. Şi nu suntem singurii, situaţia este similară şi în judeţul Covasna. Şi să nu contestăm, tendinţele pozitive existente în judeţele Harghita şi Covasna au fost influenţate şi de prezenţa partidelor rivale, deoarece nu ne-am putut permite luxul lenei, să considerăm că toate lucrurile sunt bune aşa cum sunt. Dacă din 2008 cele două judeţe, care dau o treime din votul maghiarilor din Transilvania, nu s-ar fi adunat, atunci pe 9 decembrie 2012, pragul de 5% nu ar fi putut fi depăşit. Şi dacă ne întrebăm ce s-a schimbat după emoţiile din 9 decembrie, în ce domenii există dezvoltări, putem găsi răspunsuri cu greutate, putem identifica cu greutate acele domenii în care stăm mai bine faţă de acum 5 luni. Vor fi analize de situaţie, vom avea studii, am făcut promisiuni, însă nu văd semnele acestor procese, deşi avem doar o lună până la congres. Nu aş lungi mai mult, însă constat zilnic că probleme formulate nu sunt doar problemele mele, astfel consider ca fiind importante să le postez pe blogul meu.
În privinţa PPMT-ului, ştim cu toţii că pe 9 decembrie numărul voturilor acordate de oameni maghiari PPMT-ului a fost aproape egală cu cea acordată partidelor române. Mulţi nu s-au prezentat la vot, astfel consider că este necesar să găsim cauzele descreşterii numărului de alegători ai UMDR la alegerile parlamentare în noi, şi nu în alţii. Faptul că această scădere nu este una generală, este dovedit de situaţia judeţelor Harghita, Covasna, Sibiu şi Braşov. Şi există posibilitatea pentru o creştere semnificativă, în 2008 am devenit preşedinte al consiliului judeţean cu 60.000 de voturi, iar în 2012 cu 92.500.
Postarea mea însă are ca temă principală alegerile europarlamentare din 2014. Conform celor afirmate şi mai sus, există în opinia mea un raţionament pentru o listă similară anului 2009, aşa cum am considerat ca fiind raţional şi coaliţia PPMT şi PCM în vara anului 2012. Cred că este indiscutabil că dacă lucrurile ar fi stat aşa cum am propus anul trecut, respectiv că PCM ar fi obţinut un mandat în judeţul Harghita, şi PPMT în judeţul Covasna, numărul fracţiunii UDMR nu ar fi mai mic, ci poate mai mare. Declaraţiile cu 6-3 şi alte minuni au ţinut oamenii departe de urnele de vot, şi nu ar fi oportun să repetăm aceste lucruri în primăvara anului viitor, respectiv în 2016, pentru că toţii avem de pierdut. Desigur UDMR are posibilitatea de a trece de pragul de 5% şi singur, însă numai prin muncă grea din partea tuturor, şi ceea ce este important: să se acorde atenţie realităţii, numerelor reale.
La alegerile locale din iunie 2012, oamenii au luat o decizie şi cred că rezultatele obţinute trebuie respectate şi de UDMR, iar ceea ce este şi mai important, că oamenii maghiari se aşteaptă la acest lucru din partea noastră.
În judeţele Harghita şi Covasna poate exista o competiţie la alegerile locale, există loc şi pentru noi formaţiuni politice, însă în alte zone luxul divizării este ca o ruletă rusească. La nivel naţional însă poate exista un singur lucru, o listă UDMR realizată în comun.
Aş scrie pe scurt şi despre alegerile din Ungaria în 2014, deoarece consider că din punctul de vedere al colaborării politice a maghiarilor din Transilvania sau elaborării unui modus vivendi, nu putem face abstracţie de aceste procese.
Din punctul de vedere al subzistenţei maghiarilor din Transilvania, alegerile din Ungaria nu reprezintă o chestiune de viaţă şi de moarte, însă din punct de vedere emoţional, este un aspect foarte important, care nu poate fi uitat. Mai mult, pentru două formaţiuni din trei (PPMT, PCM), rezultatul alegerilor din Ungaria nu este doar un aspect emoţional, ci unul de supravieţuire. Astfel, în opinia mea, dacă ne gândim la alegerile europarlamentare din 2014, sau la alegerile local, respectiv parlamentare din 2016, merită să luăm în calcul atitudinea maghiarilor din Transilvania faţă de alegerile din Ungaria din 2014.
Personal, consider că candidatura unor politicieni maghiari din Transilvania la locurile din Parlamentul Ungar sub aripile Fidesz sau a unei coaliţii de stânga, ar fi un lucru îmbucurător, care merită sprijin. Consider că Szász Jenő, Toró T. Tibor sau Szilágyi Zsolt ar avea un loc pe Piaţa Kossuth, şi ar putea interveni cu succes în interesul maghiarilor de peste hotare. Şi nici nu am vorbit de politicienii UDMR, din rândul cărora ar fi mulţi candidaţi care ar putea contribui la succesul campaniei electorale a Fidesz peste hotare, şi la o guvernare eficientă al acestuia.
Şi nu ar trebui să caute mult, ar găsi cu uşurinţă candidaţi corespunzători, care ar aduce voturi de peste hotare. Nu putem şti câţi sunt de acord cu opiniile lui Parászka Boróka, ar fi surpriză dacă ar fi candidatul părţii liberale de stânga, şi dacă ar intra în Parlamentul Ungariei este indiscutabil că ar cauza momente neplăcute partidului Fidesz. Şi să nu uităm de LMP. Un candidat bun dinafara graniţelor şi o campanie de succes în 2014, ar putea asigura chiar trecerea pragului necesar. Roşia montană, agricultura bio etc. De exemplu Csibi Magor?
Partidele din Ungaria – cu excepţia Fidesz – uită un lucru. Există minim un milion de persoane cu drept de vot în Ungaria, care au rădăcinile în afara graniţelor. Mulţi dintre ei au statut cu influenţă, medici, profesori sau formatori de opinie locale sau naţionale. Astfel atitudinea faţă de comunităţile maghiare de peste graniţe este o problemă, care poate aduce multe voturi nu numai din afară ci şi din interiorul ţării. Astfel consider ca fiind raţional să existe pe listele partidelor din Ungaria, pe poziţii bune candidaţi din afara graniţelor.
Ideea este că realitatea politică maghiară din Transilvania nu este doar alb sau negru. Astfel ar fi oportun ca în loc de declaraţii inutile practicate să ne confruntăm cu realitatea, să analizăm situaţia în mod clar cu chibzuinţă. Avem încă timp, dar nu mult. Este inutil să aplicăm o politică de struţ, cu capul în nisip şi să declarăm că nu ne interesează. Dreptul la vot al maghiarilor din Transilvania la alegerile din Ungaria este o realitate. Existenţa PPMT şi PCM este o altă realitate, iar rezultatul de 5% al UDMR este tot o realitate. Ponderea maghiarilor din România este de 6,5%, România este condusă de o mega-coaliţie de 70%, şi Ungaria cu 10 milioane de locuitori poate aloca pentru realizarea obiectivelor din afara graniţelor doar 1-2 miime din bugetul naţional. Aceste aspecte trebuie recunoscute şi avute în vedere, şi trebuie să intrăm în luptă cu ce avem, deoarece avem nevoie de cinci sute de mii de voturi maghiare.
