Relațiile construite astăzi pot deveni oportunitățile de mâine pentru România și Europa de Est

Borboly Csaba, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita și președinte al Grupului de lucru pentru Bosnia și Herțegovina al Comitetului European al Regiunilor, a participat la Sarajevo la conferința „Municipalities and Cities on the Road to EU Accession: Taking Stock, Looking Ahead”. Evenimentul a reunit primari, reprezentanți ai asociațiilor de municipii și orașe din Bosnia și Herțegovina, instituții europene, autorități naționale, cercetători și parteneri internaționali de dezvoltare.

Conferința a analizat modul în care orașele și comunele din Bosnia și Herțegovina se pot pregăti pentru aderarea la Uniunea Europeană, cu un accent special pe protecția mediului, serviciile publice, accesul la fondurile europene și participarea autorităților locale la pregătirea negocierilor de aderare.

Integrarea europeană nu înseamnă numai legislație

În intervenția sa, Borboly Csaba a prezentat lecțiile practice ale aderării României la Uniunea Europeană. Mesajul principal a fost că integrarea europeană nu se încheie odată cu adoptarea legilor și semnarea tratatelor. Adevăratul test începe atunci când angajamentele asumate trebuie puse în aplicare în comune, orașe și județe.

„Guvernele negociază, dar autoritățile locale pun în aplicare o mare parte a angajamentelor. De aceea, ambele niveluri trebuie să fie prezente la masa deciziilor”, a subliniat Borboly Csaba.

Experiența României arată că accesul la bani europeni nu este suficient. Pentru realizarea investițiilor sunt necesare proiecte pregătite la timp, documentații tehnice, situații juridice clarificate, autorizații, personal calificat și capacitate administrativă. Dacă pregătirea începe numai după lansarea unui apel de proiecte, de multe ori este deja prea târziu.

Această lecție este importantă nu numai pentru țările candidate, ci și pentru România. Numeroase județe, municipii, orașe și comune din România și din alte state din Europa Centrală și de Est se confruntă cu provocări asemănătoare: infrastructură de apă și canalizare incompletă, costuri ridicate ale gestionării deșeurilor, lipsa personalului specializat, proceduri complicate și dificultăți în asigurarea unor servicii publice moderne, dar accesibile populației.

Vocea autorităților locale trebuie auzită înainte de luarea deciziilor

Unul dintre principalele mesaje politice ale intervenției a vizat implicarea directă a autorităților locale și regionale în procesul de aderare.

În cazul României, dialogul instituțional dintre autoritățile locale și Comitetul European al Regiunilor a fost consolidat prea târziu pentru a putea influența în mod suficient toate pregătirile pentru aderare. O mare parte a deciziilor și a termenelor au fost stabilite la nivel central, în timp ce obligația de implementare a revenit ulterior județelor, orașelor, comunelor și operatorilor locali.

Această experiență trebuie valorificată de statele care se pregătesc acum pentru aderare. Asociațiile reprezentative ale autorităților locale trebuie să formuleze poziții comune și să solicite un loc real în grupurile care pregătesc negocierile. Participarea lor nu trebuie să se limiteze la informări făcute după adoptarea deciziilor.

„Autoritățile locale nu trebuie invitate doar ca oaspeți și nu trebuie consultate numai la final. Ele cunosc nevoile comunităților, investițiile necesare și capacitatea reală de implementare. Prezența lor de la început face angajamentele mai realiste și aplicarea lor mai eficientă”, a afirmat Borboly Csaba.

Lecțiile României pot ajuta întreaga regiune

România a câștigat enorm prin aderarea la Uniunea Europeană. Investițiile europene au contribuit la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea localităților și crearea unor noi oportunități. În același timp, experiența ultimelor două decenii arată că fondurile și legislația nu pot înlocui capacitatea locală.

Tocmai de aceea, experiențele pozitive, dar și dificultățile României pot deveni resurse valoroase pentru țările candidate. Cooperarea cu Bosnia și Herțegovina și cu celelalte state din Balcanii de Vest poate crea noi parteneriate pentru județele și localitățile din România, în special în domenii precum protecția mediului, apa și canalizarea, gestionarea deșeurilor, dezvoltarea rurală, digitalizarea, inovarea și pregătirea proiectelor europene.

Relațiile construite în perioada de preaderare pot deveni ulterior parteneriate între regiuni și municipalități ale Uniunii Europene. Pentru județele din România și din alte state est-europene, aceste legături pot însemna acces la noi rețele profesionale, proiecte comune și posibilități de cooperare pe termen lung.

SALAR și sprijinul elvețian – un model de pregătire practică

Conferința a fost organizată în cadrul proiectului de consolidare a asociațiilor de municipii și orașe din Bosnia și Herțegovina. Proiectul este finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și de Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și este implementat de SALAR International, organizație care face parte din Asociația Suedeză a Autorităților Locale și Regiunilor.

Munca acestor parteneri demonstrează cât de importantă este pregătirea din timp a autorităților locale. Sprijinul acordat nu se limitează la discuții politice generale, ci include dezvoltarea asociațiilor de autorități locale, formarea specialiștilor, înțelegerea standardelor europene, reprezentarea intereselor locale și pregătirea pentru accesarea fondurilor.

Acest tip de cooperare ar fi fost extrem de util și pentru România înaintea aderării sale. O pregătire locală mai timpurie și mai structurată ar fi putut reduce o parte dintre dificultățile întâmpinate ulterior în aplicarea normelor europene.

Pregătirea continuă la Travnik

Activitatea va continua în cadrul Grupului de lucru pentru Bosnia și Herțegovina al Comitetului European al Regiunilor. Următoarea reuniune va avea loc la 5 noiembrie, la Travnik, și se va concentra asupra accesului autorităților locale și regionale la finanțare europeană, precum și asupra rolului acestora în punerea în aplicare și monitorizarea Agendei de reformă.

În calitate de președinte al Grupului de lucru, Borboly Csaba urmărește consolidarea participării politice și instituționale a autorităților locale din Bosnia și Herțegovina la procesul european. Separat, din perspectiva României, această activitate poate contribui la dezvoltarea unor legături utile între județele, municipiile și comunele românești și comunitățile din statele candidate.

„Nu trebuie să așteptăm publicarea programelor de finanțare pentru a începe cooperarea. Mai întâi trebuie să construim încredere, să identificăm problemele comune și să pregătim ideile de proiect. Relațiile construite astăzi pot deveni oportunitățile de dezvoltare ale următorului deceniu.”