Protejarea apelor montane nu poate aștepta – Borboly Csaba a votat la Bruxelles asupra strategiei de reziliență a apei

De ce este important pentru noi, în județul Harghita?

Schimbările climatice își fac simțite efectele și în zona noastră montană: pârâurile au devenit mai imprevizibile, apar tot mai frecvent viituri bruște și perioade de secetă, iar pădurile și zonele umede au nevoie de protecție. Carpații sunt adesea numiți „castelul de apă” al României – ceea ce se întâmplă aici, în zona izvoarelor, determină securitatea apei în zonele de câmpie și influențează siguranța alimentară, energetică și climatică a întregii țări și a regiunii.

De aceea contează dacă regiunile montane sunt sau nu incluse în strategia europeană de protecție a apei. În intervenția sa, Borboly Csaba a avertizat: dacă munții sunt excluși, riscurile cresc pentru toată lumea.

Ce solicităm de la Bruxelles?

Borboly Csaba a depus cinci amendamente la avizul CoR privind reziliența apei, toate menite să consolideze rolul regiunilor montane, al biodiversității și al comunităților locale:

• Recunoașterea „turnurilor de apă”: includerea rolului strategic al Carpaților și al altor regiuni montane europene în strategie.

• Laboratoare vii: regiunile să devină spații de testare pentru soluții bazate pe natură și pentru gestionarea comunitară a apei.

• Monitorizare locală: platforme de date deschise, rețele hidrometeorologice și măsurători realizate de școli și comunități pentru consolidarea rezilienței locale.

• Restaurarea turbăriilor și a zonelor umede: refacerea pădurilor riverane montane, a turbăriilor și recunoașterea rolului castorilor ca „ingineri ai apei”.

• Comitete locale pentru apă: aducerea la aceeași masă a autorităților locale, fermierilor, proprietarilor de păduri, organizațiilor civile și tinerilor în platforme „One Water”.

Ce fonduri și programe europene urmează?

Dezbaterea de la Bruxelles nu este un exercițiu teoretic: strategia de reziliență a apei, adoptată de Comisia Europeană în iunie 2025, include peste 50 de măsuri concrete până în 2030. Cele mai importante pentru zonele montane sunt:

• Banca Europeană de Investiții (BEI) – 15 miliarde de euro între 2025–2027 pentru proiecte de protecție a apei, inclusiv soluții bazate pe natură. Va fi creat și un nou Serviciu de Consiliere pentru Apă Durabilă pentru sprijinirea pregătirii proiectelor.

• Water Resilience Investment Accelerator – 20 de proiecte pilot pentru retenția naturală a apei și eficiența utilizării acesteia, realizate împreună cu investitori locali și furnizori de soluții, pe baza rețelelor Living Lab.

• Sponge Facility – o inițiativă europeană coordonată pentru creșterea retenției naturale a apei, prin documentarea măsurilor de tip „sponge” și schimbul de bune practici.

• Programul LIFE – cel mai mare proiect LIFE de până acum (LIFE HumedalES, 160 milioane euro) restaurează zone umede în Spania cu 40 de parteneri – un exemplu că și regiunea noastră poate aplica pentru finanțări de asemenea amploare.

• Planurile naționale de restaurare a naturii – fiecare stat membru trebuie să prezinte până în septembrie 2026 un plan național cu obiective obligatorii pentru restaurarea zonelor umede, turbăriilor și cursurilor de apă. România își pregătește planul – întrebarea este dacă zona montană a Carpaților va fi inclusă.

• Viitorul buget al UE (MFF 2028–2034) – pregătirea este în curs, iar sumele destinate protecției apei din politica de coeziune și alte fonduri se decid acum.

Ce trebuie să facem local, în județul Harghita?

Fondurile și programele europene vor ajunge la noi doar dacă ne pregătim pentru ele. Sunt necesare câteva acțiuni concrete:

1. Consiliul Județean Harghita să aloce fonduri pentru pregătirea proiectelor de protecție a apei și de restaurare a naturii la nivel de microregiuni. Programele europene (LIFE, fondurile de coeziune, programele BEI) necesită cofinanțare locală și planificare de proiecte.

2. Primarii, proprietarii și fermierii să colaboreze. Conferința de la Miercurea-Ciuc a arătat clar: fără voință comună și fără o viziune regională unitară, fiecare acționează separat. „Comitetele locale pentru apă” propuse de Borboly Csaba pot crea această coordonare.

3. Pregătirea pentru Planul Național de Restaurare. România trebuie să-l depună până în septembrie 2026. Dacă zona montană a Carpaților nu este inclusă printre zonele prioritare, vom pierde finanțări europene pentru decenii. Este nevoie de lobby la București pentru includerea turbăriilor, pârâurilor și zonelor umede montane.

4. Aplicarea pentru programele LIFE și BEI. Programul LIFE 2025–2027 susține explicit adaptarea la schimbările climatice, gestionarea secetei și a inundațiilor și îmbunătățirea calității apei. Și județul Harghita poate depune proiecte – cu condiția pregătirii tehnice și a parteneriatelor.

5. Monitorizare și colectare de date. Sunt necesare platforme de date deschise, rețele hidrometeorologice locale și monitorizare comunitară. Aceste date sunt esențiale și pentru justificarea proiectelor în cadrul finanțărilor europene.

Conferința de la Miercurea-Ciuc – punct de pornire

În noiembrie 2025, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Managementul Faunei și Resurselor Montane din Miercurea-Ciuc a avut loc conferința „Reziliența apelor montane”, cu peste 60 de participanți. Tüttő Kata, președinta Comitetului European al Regiunilor, a participat personal și și-a exprimat sprijinul pentru propunerile venite din regiune.

Cercetători, lideri ai administrației locale, fermieri și tineri au elaborat împreună recomandări pentru gestionarea durabilă a apei în zonele montane.

Mesajul final al conferinței: reziliența apei nu începe la Bruxelles, ci acolo unde izvorăsc pâraiele.

Care este următorul pas?

Votul de la Bruxelles a avut loc. Avizul Comitetului Regiunilor ajunge acum la Comisia Europeană și la Parlamentul European. Însă munca continuă aici, în microregiunile județului Harghita: trebuie să ne unim forțele pentru ca, în următorul buget al UE, zonele montane să nu fie lăsate în afara finanțărilor – iar resursele să ajungă cu adevărat la pâraie, la izvoare și la comunitățile care trăiesc aici.

Borboly Csaba – vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita, membru al Comitetului European al Regiunilor și ambasador al Pactului European pentru Climă.