CIMIC VICTORY – Insigna, pălinca și adevărul care trebuia spus

De ce este importantă această zi pentru județul Harghita?

Astăzi am primit o insignă militară. Nu ca un cadou de protocol. Ci ca semn de încredere.

Dominic Smith, ofițer Civil Affairs al Armatei Statelor Unite, mi-a înmânat insigna unității sale la finalul unei întâlniri în cadrul căreia nu am spus ceea ce ar fi dorit poate să audă, ci ceea ce este adevărat.

Contextul întâlnirii a fost dat de adresa transmisă Consiliului Județean Harghita de către structura CIMIC a Ministerului Apărării Naționale din România, semnată de locotenent-colonel Ana-Maria Grandel. Delegația a venit cu scopul de a consolida cooperarea interinstituțională și de a îmbunătăți nivelul de pregătire pentru situații de criză.

Am primit mandat din partea președintelui Consiliului Județean să îl înlocuiesc. Am semnalat, de asemenea, că, din păcate, de un an și jumătate lipsește hotărârea consiliului privind înlocuirea, pentru ca baza juridică să fie 100% clară. Sper să fie completată.

Este vorba despre 418th Civil Affairs Battalion, ai cărui membri nu participă doar la exerciții militare în România, ci și la programe comunitare și întâlniri instituționale, cu scopul de a înțelege și consolida la nivel local obiectivele de cooperare în domeniul securității ale Statelor Unite.

În cadrul programului CIMIC VICTORY, aceștia lucrează împreună cu Batalionul 1 CIMIC al Armatei Române, iar astăzi această cooperare a continuat în județul Harghita.

Ce trebuia spus – și ce se spune rar

Aceasta nu a fost o întâlnire diplomatică obișnuită.

Au fost abordate trei teme despre care, în cadre instituționale, se vorbește prea rar.

Prețul man: când comunicarea greșită ucide

În urmă cu doi ani, un om a plătit cu viața pentru faptul că sistemul militar l-a lăsat, printr-o comunicare greșită, incompletă și lipsită de omenie, să se sperie de moarte în timpul mobilizării județene, MOBEX, și să își pună capăt vieții.

A crezut că va fi dus să lupte în Ucraina.

Aceasta nu este o statistică. Este o viață pierdută, pentru care sistemul poartă responsabilitate.

Astfel de tragedii ar putea fi prevenite dacă dialogul dintre armată și societate ar fi unul instituționalizat, uman și regulat.

Frica de ordinul de chemare

De Paști, anul acesta, a existat o persoană care nu a îndrăznit să se întoarcă acasă, la familie, din străinătate, de teamă că va primi ordin de chemare.

Această frică nu este inventată.

În România, și în anul 2026, tema mobilizării militare rămâne activă, iar țara își actualizează Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2026–2030, unul dintre accente fiind consolidarea încrederii cetățenilor în instituții.

Dacă această frică nu este tratată prin comunicare instituțională, rămân răni adânci – nu doar în oameni, ci și în relația dintre comunitate și sistem.

Valea Uzului – rana care nu s-a vindecat

Chestiunea cimitirului din Valea Uzului este, din 2019, o rană deschisă.

Vorbim despre un cimitir militar din Primul Război Mondial, unde maghiari și români își dorm somnul de veci unii lângă alții, dar unde politica, naționalismul și manipularea comunicațională țin conflictul viu de ani de zile.

Partea americană a auzit astăzi acest lucru.

A auzit că nu este vorba doar despre o dispută simbolică. Este vorba despre cultura conviețuirii, despre respectul oamenilor unii față de ceilalți.

Ce au cerut americanii – și ce este unic în Harghita

La finalul întâlnirii, delegația civil-militară a Statelor Unite a formulat o solicitare concretă: să creăm în județul Harghita un grup de lucru instituționalizat pe tema societății și securității, care să se întrunească regulat, în cadrul permis de legislația României.

Temele acestui grup ar urma să fie:

• informarea comunitară;
• reziliența comunităților;
• apărarea împotriva dezinformării;
• comunicarea în situații de urgență;
• pregătirea populației, de la copii până la vârstnici.

Delegația a spus că doar în județul Harghita a întâlnit deschiderea pentru un dialog atât de profund, uman și sincer.

Aceasta este o confirmare.

Este dovada că metoda prin care noi, din județul Harghita, ne reprezentăm comunitățile – atât la Bruxelles, cât și acasă – merge în direcția corectă.

NATO subliniază și în 2026 că securitatea Alianței este completă doar atunci când autoritățile civile și militare, societatea civilă și administrațiile locale cooperează strâns. Tema conferinței anuale CIMIC Foresight Conference 2026 reflectă același lucru: „Alignment with Reality” – alinierea la realitate.

Pericolul dezinformării – și prețul liniștii în județul Harghita

România a primit, în 2024 și 2025, o lecție dură despre războiul hibrid.

Campania de influență rusă, desfășurată prin aproximativ 25.000 de conturi TikTok, a distorsionat alegerile și a încercat să ajute un candidat extremist, anti-NATO, să ajungă la putere.

În România, dezinformarea nu este doar un pericol politic. Potrivit constatărilor Parchetului General, această campanie a fost legată și de atacuri cibernetice coordonate, manipulare emoțională și acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Județul Harghita se află într-o poziție deosebit de vulnerabilă. Ultimul canal TV din reședința de județ, Székely TV, s-a închis în urmă cu câteva săptămâni. Miercurea Ciuc, reședință de județ, a rămas fără emisiune zilnică de televiziune.

Astăzi are presă doar cine are un anumit interes. Or, informarea publică nu ar trebui să se facă în funcție de interese.

Aceasta este una dintre problemele pe care programul AgoraEU ar putea să le rezolve, program la elaborarea căruia, la nivel european, Borboly Csaba participă în calitate de raportor în cadrul Comitetului European al Regiunilor. Unul dintre obiective este eliminarea așa-numitelor „deșerturi media”, așa cum riscă să devină și județul Harghita.

AgoraEU, ca succesor al programelor Creative Europe și CERV+, ar urma să finanțeze, în perioada 2028–2034, mici organizații media, instituții culturale locale și participarea democratică, cu atenție specială acordată regiunilor rurale și mai puțin dezvoltate.

Acesta nu este doar un program „cultural”.

Este un program de securitate.

Pentru că acolo unde nu există presă locală liberă și credibilă, dezinformarea câștigă teren, iar capacitatea de reziliență a comunității slăbește.

Imaginea de ansamblu: cadrul european de apărare și oportunitățile județului Harghita

Comitetul European al Regiunilor a înființat, în primăvara anului 2025, Grupul de lucru pentru apărare, cu scopul ca vocea regiunilor și orașelor să fie inclusă în procesul decizional european în domeniul apărării.

Agenda grupului de lucru pentru perioada 2025–2027 stabilește cinci priorități:

• investiții în capacități de apărare, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii, centrele de cercetare și proiectele cu dublă utilizare;
• cadrul financiar multianual 2028–2034, în care alocarea pentru apărare ar trebui majorată de cinci ori;
• consolidarea mecanismului de protecție civilă, inclusiv prin reziliență comunitară și mobilizarea voluntarilor;
• dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare: coridoare feroviare, puncte de trecere a frontierei;
• combaterea amenințărilor hibride: dezinformare și ingerințe străine.

Programul SAFE al Uniunii Europene, în cadrul căruia România a primit în primul val o alocare de 16,68 miliarde de euro, a fost lansat la începutul anului 2026.

Acesta nu înseamnă doar achiziții de armament. Programul pune accent pe dezvoltări cu dublă utilizare, consolidarea bazei industriale europene și deschide oportunități și pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Județul Harghita se află într-o poziție unică: prin condițiile sale naturale, poziționarea geografică, rețeaua de voluntari pentru situații de urgență și, după întâlnirea de astăzi, printr-o propunere concretă româno-americană aflată pe masă.

Ce nu am reușit să fac – dar trebuie încercat din nou

În perioada în care am fost președinte al Consiliului Județean Harghita, am inițiat mai multe demersuri pe care reprezentanții Ministerului Apărării din România și ai celui american le-au considerat astăzi bune.

Aceste propuneri au fost însă scoase atunci de pe masa comitetului județean pentru situații de urgență, cu motivația că „nu sunt prevăzute în regulament”.

Nici astăzi nu avem competențe directe.

Dar pentru salvarea vieților omenești, reducerea fricii și combaterea dezinformării este nevoie de grupuri de lucru instituționalizate, nu doar de bunăvoință și regulamente.

Solicitarea delegației americane a fost clară: să încercăm din nou.

Insigna – și ce înseamnă ea

La finalul întâlnirii, Dominic Smith mi-a înmânat insigna unității sale.

Aceasta nu este un cadou. Este încredere.

Este recunoașterea faptului că județul Harghita este reprezentat de un om care poate vorbi sincer și despre întrebări grele.

În schimb, am oferit două sticle de pălincă: una de afine pentru doamna din delegație, iar cealaltă pentru comandant.

Pentru că încrederea este în ambele sensuri.

Și pentru că există ceva profund omenesc în faptul că, și la o astfel de întâlnire, își găsesc locul pălinca și cuvântul sincer.

În decembrie se vor întoarce.

Până atunci avem teme de făcut.

Care este următorul pas?

Întrebarea se adresează acum președintelui Consiliului Județean Harghita: vor fi agreate aceste propuneri? Va exista o continuare a programului?

Sunt pregătit să contribui și o fac cu convingere, pentru că văd și pe paginile mele de socializare că oamenii sunt preocupați de aceste întrebări.

Oamenii întreabă despre frică, securitate, informare și pregătirea comunității.

Politicienii trebuie să fie acolo unde oamenii întreabă.

Trebuie acționat.

Miercurea Ciuc, 13.05.2026