Pentru comunitățile montane, aceste decizii au consecințe directe asupra siguranței oamenilor, agriculturii tradiționale, creșterii animalelor și activității autorităților locale.

Pe scurt

• România și Slovacia urmăresc reducerea nivelului de protecție a ursului brun pe baze științifice.
• Una dintre soluțiile analizate este transferarea regională a ursului din anexa IV în anexa V a Directivei Habitate.
• Deciziile privind gestionarea urșilor și lupilor sunt contestate frecvent în instanță.
• Sunt necesare date locale, argumente juridice și o poziție europeană comună.
• Colaborarea cu Federația Europeană pentru Vânătoare și Conservare – FACE va continua în șase domenii concrete.

Discuție cu reprezentanții FACE

În cadrul unei discuții de aproximativ 35 de minute, am analizat împreună cu un reprezentant de rang înalt al Federației Europene pentru Vânătoare și Conservare – FACE modul în care demersurile României și Slovaciei ar putea fi coordonate la nivel european.

Tema principală a fost reducerea nivelului de protecție a ursului brun în regiunile în care populația depășește capacitatea ecologică de suport și reprezintă un pericol documentat pentru oameni.

Au fost analizate:

• procesul de modificare a anexelor Convenției de la Berna;
• posibilitatea reclasificării ursului brun;
• acțiunile în instanță privind gestionarea carnivorelor mari;
• revizuirea Directivelor Habitate și Păsări;
• consultarea europeană de tip „test de stres”;
• experiențele acumulate în procesul de reducere a nivelului de protecție a lupului.

Experiența europeană privind protecția lupului

Reprezentantul FACE a prezentat modul în care s-a desfășurat reducerea statutului de protecție a lupului în cadrul Convenției de la Berna.

Mai multe state membre au considerat această schimbare o decizie politică, însă datele științifice au confirmat creșterea populațiilor de lup în numeroase regiuni europene.

Experiența acumulată în cazul lupului poate oferi un precedent procedural și juridic important pentru reclasificarea ursului brun.

Situația ursului brun în România

Monitorizarea genetică realizată în România estimează populația de urs brun la aproximativ 10.000–12.800 de exemplare.

Această populație este estimată la aproximativ de trei ori capacitatea ecologică de suport a habitatelor disponibile.

Problema este deosebit de gravă în regiunile montane, unde sunt înregistrate:

• atacuri asupra oamenilor;
• pagube produse gospodăriilor și fermelor;
• animale domestice ucise;
• culturi agricole distruse;
• costuri ridicate pentru prevenție și intervenție;
• presiune constantă asupra autorităților locale.

Principalele riscuri identificate

Decizii insuficient fundamentate pe realitatea din teren

Deciziile privind protecția speciilor nu sunt întotdeauna fundamentate suficient pe date locale, studii genetice, capacitatea ecologică de suport și nivelul real al conflictelor dintre oameni și animale.

Blocarea deciziilor în instanță

În România, Slovacia, Finlanda, Slovenia și în alte state membre, deciziile ministerelor privind gestionarea populațiilor de urs și lup sunt contestate frecvent în instanță.

Aceste proceduri pot bloca măsurile de gestionare pentru perioade de luni sau chiar ani.

Planurile naționale de refacere a naturii

Statele membre au început pregătirea planurilor naționale în baza Regulamentului european privind refacerea naturii.

Există riscul ca situația specifică a regiunilor montane și conflictele dintre oameni și carnivorele mari să nu fie tratate separat.

Planurile trebuie să permită atât protejarea biodiversității, cât și gestionarea reglementată a populațiilor de animale sălbatice.

Ce înseamnă acest lucru pentru comunitățile montane?

În lipsa unei modificări a actualului sistem, ciobanii, fermierii, proprietarii de terenuri și autoritățile locale vor continua să suporte cea mai mare parte a costurilor generate de protecția carnivorelor mari.

În același timp, multe dintre deciziile care le influențează viața sunt luate în instituții și instanțe aflate la mare distanță de comunitățile afectate.

Exemplele din Croația și Suedia arată că protecția speciilor și siguranța oamenilor pot fi asigurate în paralel, atunci când sunt aplicate sisteme de gestionare și derogare bine fundamentate.

Reclasificarea regională a ursului brun

Una dintre soluțiile analizate este transferarea ursului brun, pe baze științifice și printr-o abordare regională, din anexa IV în anexa V a Directivei Habitate.

Această modificare ar trebui aplicată în regiunile în care:

• populația depășește constant capacitatea ecologică de suport;
• starea de conservare favorabilă a speciei este demonstrată;
• conflictele cu oamenii sunt frecvente;
• riscul pentru viața și siguranța populației este documentat;
• pagubele agricole și economice sunt semnificative.

Reclasificarea nu ar însemna eliminarea protecției ursului, ci crearea unui sistem de gestionare proporțional, controlat și adaptat situației regionale.

Rolul lui Tánczos Barna și disputa juridică privind lupul

În cadrul discuției a fost analizată și contestarea juridică, la nivel european, a reducerii nivelului de protecție a lupului.

Tánczos Barna, în calitate de reprezentant al Guvernului României, a susținut în cadrul Consiliului AGRIFISH necesitatea renunțării la un sistem bazat exclusiv pe derogări individuale.

Acesta a propus trecerea la o reglementare proporțională, realizată prin modificarea anexelor legislației europene, după modelul procesului aplicat în cazul lupului.

Experiențele juridice și procedurale acumulate în acest proces trebuie utilizate și în demersurile privind ursul brun.

Șase direcții de lucru la nivel european

1. Consultarea europeană privind „testul de stres”

Obiectivul este ca, până la 10 august, Comitetul European al Regiunilor și FACE să transmită contribuții separate, dar complementare, în cadrul revizuirii Directivelor Habitate și Păsări.

Documentele vor putea utiliza datele din județul Harghita și pozițiile exprimate în cadrul Consiliului AGRIFISH.

2. Evenimentul „Reality Check” de la Bruxelles

La evenimentul programat pentru 21 septembrie este important ca mesajul politic să fie susținut de un expert cu credibilitate științifică.

Scopul este ca propunerile prezentate Comisiei Europene să fie fundamentate pe date, experiențe din teren și argumente juridice.

3. Audiere în Parlamentul European

Este propusă organizarea, în toamnă, a unei audieri dedicate ursului brun în cadrul Intergrupului pentru biodiversitate al Parlamentului European.

În urma audierii ar putea fi pregătită o declarație scrisă, susținută de reprezentanți ai mai multor grupuri politice, privind lansarea procesului de reclasificare regională a ursului.

4. Atelierul online din 30 iulie

Atelierul va reuni experiențe din România, Slovacia, Finlanda și alte state europene.

Obiectivele sunt:

• prezentarea situațiilor naționale și regionale;
• identificarea problemelor juridice comune;
• elaborarea unei poziții comune;
• pregătirea unui pachet comun de mesaje și argumente;
• facilitarea cooperării dintre autorități, experți și organizații profesionale.

5. Sprijinirea României și Slovaciei

După reuniunea Consiliului AGRIFISH, este necesară pregătirea unei foi de parcurs procedurale comune.

Aceasta ar putea include:

• organizarea unei reuniuni profesionale;
• pregătirea unei analize juridice comparative;
• evaluarea aplicării derogărilor în diferite state membre;
• identificarea etapelor necesare pentru modificarea statutului de protecție.

6. Planurile naționale de refacere a naturii

Statele montane trebuie să includă în planurile naționale un capitol separat privind conflictele dintre oameni și carnivorele mari.

Acest capitol trebuie să trateze:

• siguranța comunităților;
• prevenirea atacurilor;
• protejarea fermelor;
• compensarea pagubelor;
• gestionarea populațiilor;
• intervențiile rapide;
• colectarea și utilizarea datelor locale.

Pașii următori

Următoarele opt săptămâni vor fi importante pentru stabilirea pozițiilor europene și pregătirea documentelor necesare.

Este nevoie de acțiuni coordonate la trei niveluri:

La Bruxelles

Continuarea dialogului cu instituțiile europene, FACE, Parlamentul European și Comitetul European al Regiunilor.

La București

Asumarea unei poziții clare de către ministerele responsabile și susținerea procedurilor necesare la nivel european.

La nivel local și județean

Colectarea datelor, documentarea cazurilor, pregătirea strategiilor și transmiterea experiențelor comunităților afectate.

Transmiteți cazurile și datele din teren

Fermierii, autoritățile locale, crescătorii de animale și toate persoanele afectate din județul Harghita sunt invitate să transmită:

• informații despre atacuri;
• pagube agricole;
• animale domestice ucise;
• intervenții ale autorităților;
• costuri pentru prevenție;
• probleme întâmpinate în obținerea despăgubirilor;
• fotografii, documente și alte dovezi relevante.

Aceste informații vor contribui la pregătirea unui pachet de dovezi care să poată fi utilizat atât la Bruxelles, cât și la București.

Poziție politică

Rețelele care se opun oricărei forme de gestionare a populațiilor de carnivore mari sunt bine organizate și foarte active la nivel european. Comunitățile montane au nevoie de o reprezentare la fel de puternică, bazată pe date științifice, argumente juridice și experiențele reale ale oamenilor care trăiesc zilnic alături de urși și lupi.