România nu poate lipsi de la masa unde se discută aplicarea politicilor europene de protecție a naturii

Testul de realitate privind directivele europene referitoare la păsări și habitate a ajuns într-o etapă importantă. La reuniunea organizată la Bruxelles de Direcția Generală Mediu a Comisiei Europene au participat reprezentanți ai instituțiilor europene, ai autorităților locale și regionale, ai organizațiilor profesionale și ai societății civile.

Discuțiile s-au concentrat asupra modului în care normele europene de protecție a naturii funcționează în practică și asupra dificultăților întâlnite în aplicarea lor la nivel local.

În calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, Csaba Borboly a prezentat experiențele comunităților din România afectate de conflictele cu urșii. Acesta a vorbit despre atacuri, pagube materiale, întârzieri în intervenție, precum și despre situațiile în care familiile afectate nu știu dacă și când vor primi despăgubiri.

Reglementarea există, dar trebuie să funcționeze și în practică

Legislația europeană oferă posibilitatea intervenției atunci când sunt amenințate viața, sănătatea și siguranța publică sau când este necesară prevenirea unor pagube grave.

Potrivit poziției prezentate de Csaba Borboly, aceste instrumente juridice nu trebuie să rămână doar pe hârtie. România are nevoie de proceduri clare, protocoale rapide și decizii fundamentate științific.

Specialiștii, primarii și instituțiile responsabile trebuie să poată interveni legal și la timp atunci când un exemplar reprezintă un pericol real.

Csaba Borboly a subliniat că protejarea naturii și siguranța oamenilor nu trebuie tratate ca obiective opuse. În opinia sa, un sistem care nu oferă răspunsuri eficiente comunităților locale riscă să slăbească încrederea populației în politicile de protecție a naturii.

România trebuie să își prezinte poziția instituțională

Potrivit datelor prezentate în cadrul reuniunii, 25 de state membre au răspuns solicitării instituționale formulate în cadrul procesului de evaluare. Răspunsurile oficiale ale României și Germaniei au lipsit.

Csaba Borboly a atras atenția că, pentru România, o țară puternic afectată de conflictele dintre oameni și urși, lipsa unui răspuns instituțional este deosebit de importantă.

Cetățenii și-au făcut însă partea lor. În cadrul consultării publice europene au fost transmise 413 răspunsuri din România. Aceste contribuții demonstrează existența unui interes ridicat și a unei experiențe locale relevante, dar nu pot înlocui o poziție oficială, documentată și coerentă a statului român.

În opinia lui Csaba Borboly, Ministerul Mediului trebuie să transmită în procesul european datele și propunerile României, astfel încât experiențele comunităților afectate să fie reflectate corespunzător în concluziile evaluării.

Intervenții rapide și despăgubiri predictibile

Un alt punct ridicat la Bruxelles a vizat sprijinul acordat familiilor și agricultorilor afectați.

Csaba Borboly a susținut că prevenirea pagubelor, intervenția rapidă, monitorizarea științifică și acordarea promptă a despăgubirilor trebuie să facă parte din același sistem.

Pentru aceasta sunt necesare date teritoriale actualizate, o evidență în timp real a incidentelor și reguli unitare pentru documentarea și evaluarea pagubelor.

Aplicarea acelorași prevederi nu ar trebui să difere semnificativ de la un județ la altul sau de la o instituție la alta.

Totodată, în viitorul buget european ar trebui să existe resurse accesibile regiunilor puternic afectate de conflictele cu carnivorele mari. Potrivit poziției prezentate, proiectele-pilot sunt utile, dar comunitățile au nevoie și de mecanisme predictibile pentru prevenire, intervenție și despăgubire.

Procesul european continuă

Reuniunea de la Bruxelles nu a modificat legislația și nu a adus o decizie finală privind statutul de protecție al ursului brun.

Evenimentul reprezintă însă o etapă importantă a procesului de evaluare, deoarece experiențele locale documentate pot fi luate în considerare în studiul și raportul final pregătite de Comisia Europeană.

Procesul va continua prin noi consultări cu statele membre și dialoguri privind aplicarea legislației, iar subiectul va rămâne pe agenda discuțiilor din Parlamentul European și Comitetul European al Regiunilor.

Csaba Borboly a subliniat că România trebuie să participe activ la fiecare etapă, cu date, propuneri și o poziție instituțională coerentă, pentru ca soluțiile europene să țină cont atât de obiectivele de conservare a naturii, cât și de siguranța comunităților locale.

Meta descriere: Csaba Borboly a solicitat la Bruxelles proceduri mai rapide, despăgubiri predictibile și o poziție instituțională clară a României în aplicarea politicilor europene privind protecția naturii și gestionarea conflictelor cu urșii.