Județele României trebuie să contribuie la deciziile europene, nu doar să le execute

Viitorul comunităților noastre nu trebuie discutat numai după stabilirea regulilor. De aceea am lucrat în etapa de pregătire a avizului european privind bioeconomia și am pregătit propuneri de amendare care aduc experiența județelor mai aproape de procesul decizional. Tema figurează pe agenda actualei sesiuni plenare a Comitetului European al Regiunilor.

În acest dosar, contribuția mea concretă este amendamentul AM 9 la punctul 18. Solicit recunoașterea explicită a autorităților județene și a nivelurilor intermediare echivalente ca parteneri importanți în implementare. Solicit și mecanisme dedicate de consultare, astfel încât experiența lor practică să contribuie la conceperea viitoarelor platforme de coordonare și instrumente de investiții.

Nu cer un privilegiu pentru un singur județ. Susțin un principiu util întregii Românii: cei care cunosc problemele din teritoriu trebuie să participe la construirea soluțiilor.

De la resurse locale la valoare creată în comunitate

Bioeconomia privește utilizarea responsabilă a resurselor biologice regenerabile, a cunoașterii și a fluxurilor secundare pentru produse, servicii și activități economice cu valoare adăugată. Nu înseamnă numai agricultură ecologică și nici doar arderea biomasei.

Pentru județele României, direcțiile de analizat pot include prelucrarea lânii, utilizarea mai eficientă a subproduselor din industria lemnului, valorificarea unor fluxuri din industria alimentară sau dezvoltarea de materiale din resurse regenerabile. Orașele pot contribui prin universități, întreprinderi, servicii de cercetare și acces la piețe. Comunitățile rurale pot aduce producători, cooperative și capacități de prelucrare adaptate resurselor disponibile.

Acestea sunt posibilități de investigat, nu investiții aprobate. Fiecare proiect are nevoie de evaluarea resurselor, cerere reală, tehnologie potrivită, protecția mediului și un model economic viabil.

România nu trebuie să ofere doar materia primă. Trebuie să poată păstra și valoarea creată prin prelucrare, cunoaștere și muncă.

Ce urmărește AM 9

Textul inițial al punctului 18 cere implicarea structurată a autorităților locale și regionale în guvernanța și implementarea strategiei europene pentru bioeconomie. Amendamentul meu precizează locul autorităților județene, pornind de la rolul lor în dezvoltarea rurală, amenajarea teritoriului și coeziunea teritorială.

Un consiliu județean nu înlocuiește inițiativa fermierului, a întreprinderii sau a cercetătorului. Poate însă reuni actorii care, separat, nu au capacitatea de a pregăti un proiect: comune, orașe, producători, procesatori, grupuri de acțiune locală, universități și servicii de consultanță.

A fi consultat după stabilirea priorităților nu este același lucru cu a contribui la definirea lor. Aceasta este diferența pe care încerc să o aduc în text.

De ce contează pregătirea și dialogul politic

Reprezentarea europeană nu începe și nu se termină cu o ședință. Înseamnă analizarea textelor, redactarea amendamentelor și construirea unui argument care poate reuni sprijin din mai multe state membre. Pregătirea profesională și dialogul politic sunt importante pentru a transforma o nevoie locală într-o propunere europeană relevantă.

Un aviz al Comitetului European al Regiunilor nu este un program de finanțare. Un amendament depus nu trebuie prezentat ca rezultat deja adoptat. Miza este influențarea direcției viitoarelor decizii și întărirea participării teritoriale.

De aceea merită ca România să fie prezentă cu propuneri credibile. Nu pentru imaginea unei deplasări, ci pentru ca experiența comunităților să ajungă la masa la care sunt concepute instrumentele viitoare.

Pregătirea pentru bugetul european următor

Cadrul financiar pentru perioada 2028 până în 2034 va influența oportunitățile generației care intră acum în viața profesională. Propunerile europene acordă un rol central planurilor naționale și regionale de parteneriat. Regulile finale sunt încă negociate, iar condițiile de acces vor depinde de actele și programele aprobate.

Acesta este momentul pentru pregătirea unor propuneri din teritoriu. Nu este suficient să solicităm fonduri. Trebuie să arătăm ce problemă rezolvăm, cine lucrează împreună, ce rezultate urmărim și cum va funcționa investiția.

Resursele europene și cele naționale trebuie planificate coerent. Nu putem presupune reunirea automată a tuturor bugetelor interne sau eligibilitatea oricărei idei. Putem cere o planificare care să țină cont de județe, de orașele mai mici și de comunitățile rurale.

Un apel la parteneriate între județe, localități și mediul economic

Invit autoritățile și organizațiile interesate să susțină această direcție. Primul pas este o imagine clară a resurselor, întreprinderilor și blocajelor locale. Al doilea este pregătirea unor proiecte pilot cu parteneri economici și de cercetare. Al treilea este construirea unor parteneriate între județe și cu alte regiuni europene.

Cooperarea trebuie să lege mediul rural de orașele care pot aduce cercetare, prelucrare și acces la piețe. Estul Europei nu trebuie tratat doar ca furnizor de resurse sau beneficiar pasiv. Trebuie să participe la inovare și la deciziile care o susțin.

Nu avem nevoie de două Europe. Avem nevoie de șansa reală de a transforma inițiativa locală în dezvoltare, prin reguli comune și colaborare.

Ce lăsăm generației următoare

Tinerilor le lăsăm nu doar infrastructură, ci și felul în care am învățat să colaborăm. Încrederea, respectul reciproc și capacitatea de a construi proiecte comune sunt parte din această moștenire.

Munca mea de pregătire și amendamentul AM 9 urmăresc această direcție: o Românie care contribuie la construcția europeană prin propuneri, parteneriate și soluții. Prezența la Bruxelles are sens atunci când este continuată acasă prin muncă organizată și rezultate pentru comunități.