Mai puțină birocrație, nu mai puțină ambiție: județele României trebuie să participe la construirea oportunităților europene

Comunitățile din România nu trebuie să intre în cooperarea europeană doar ca furnizori de spații pentru evenimente sau ca beneficiari de ultim moment. Ele trebuie să participe la conceperea proiectelor, la decizii și la construirea unor rezultate care continuă după încheierea finanțării. Acesta a fost mesajul susținut de Csaba Borboly la consultarea organizată astăzi de Comitetul European al Regiunilor privind reînnoirea acțiunii Capitala Europeană a Culturii.

În calitate de raportor alternativ și membru al panelului de experți ECoC, Borboly a propus un accent mai puternic pe cooperarea dintre orașe și zonele rurale, implicarea tinerilor și a comunităților minoritare, simplificarea proporțională a documentației și continuitatea investițiilor culturale.

În concluziile consultării, raportorul Pierluigi Biondi, primarul orașului L’Aquila, l-a menționat nominal și a apreciat formularea sa: reducerea birocrației, nu a ambițiilor. Este o recunoaștere a relevanței intervenției în dezbatere, nu o confirmare a adoptării unui amendament sau a acordării unei finanțări.

Oportunitățile nu trebuie să se oprească la limita orașului

Pentru multe județe ale României și pentru comunități similare din Europa Centrală și de Est, problema este ușor de recunoscut: resursele administrative sunt limitate, tinerii pleacă, instituțiile culturale lucrează separat, iar inițiativele locale ajung greu în rețele europene.

Un proiect cultural bine construit nu rezolvă singur aceste probleme. Poate însă crea legături între școli, artiști, autorități, organizații civice și întreprinderi locale. Poate transforma un spațiu nefolosit într-un atelier, o tradiție într-un proiect de creație contemporană și o relație internațională într-o oportunitate profesională.

„Dacă o candidatură include un teritoriu mai larg, localitățile din jur trebuie să participe la decizii și să aibă responsabilități și resurse clare. Nu este suficient să apară pe hartă sau să găzduiască un eveniment”, a subliniat Borboly.

Pentru un consiliu județean, rolul practic poate fi acela de a reuni actorii locali, de a conecta localitățile și de a asigura continuitatea colaborării. Nu este vorba despre atribuirea automată a titlului unui județ, ci despre parteneriate construite în limitele regulilor fiecărui program.

Tinerii trebuie să creeze, nu doar să asiste

O a doua prioritate este implicarea tinerilor și a comunităților minoritare în proiectarea și realizarea programelor. Identitatea locală, diversitatea lingvistică și dimensiunea europeană nu trebuie puse în opoziție.

O cooperare europeană autentică pornește de la ceea ce comunitățile au de împărtășit. Proiectele comune cu școli și organizații din alte țări pot dezvolta competențe, experiență și încredere. Pentru tineri, valoarea se măsoară și prin posibilitatea de a construi un parcurs profesional acasă, fără a fi izolați de Europa.

„Dreptul de a rămâne nu trebuie redus la un slogan. El are nevoie de oportunități reale, de competențe și de colaborări prin care un tânăr să poată alege să trăiască în comunitatea sa”, este direcția susținută de Borboly.

Simplificarea trebuie să ajute comunitățile cu administrații mici

Documentația și cerințele administrative trebuie să fie proporționale. Calitatea unei idei culturale nu poate fi confundată cu dimensiunea bugetului pentru consultanță.

Borboly a cerut orientări clare, documente proporționale și sprijin practic pentru municipalitățile mai mici. Această abordare păstrează exigența privind calitatea, transparența și utilizarea banilor publici. Ea urmărește eliminarea sarcinilor inutile, nu eliminarea responsabilității.

Intervenția continuă preocupările sale anterioare privind politicile culturale rurale și accesul la viitorul program AgoraEU. În acele discuții a propus, între altele, o primă etapă de candidatură bazată pe o idee scurtă, mecanisme pentru finanțări mici prin intermediari locali și contribuții proprii proporționale. Aceste propuneri anterioare nu trebuie confundate cu amendamente adoptate la consultarea de astăzi.

Ce rămâne după anul titlului?

Borboly a propus trei întrebări simple pentru evaluarea continuității: ce activități continuă, cine răspunde pentru ele și cum vor fi finanțate?

Numărul de vizitatori contează, dar nu este suficient. Contează și parteneriatele durabile, competențele dobândite, participarea comunităților și accesul la cultură în întregul teritoriu. Orașele care nu obțin titlul ar trebui, la rândul lor, să poată valorifica experiența și relațiile create în pregătirea candidaturii. Structurile de cooperare viitoare trebuie să construiască pe rețelele existente, nu să le dubleze.

România trebuie să pregătească proiecte, nu doar să aștepte apeluri

Reînnoirea ECoC și negocierea bugetului european sunt procese distincte. Propunerea pentru ECoC vizează anii 2034 până în 2047. Propunerea de buget multianual privește perioada 2028 până în 2034 și include planuri de parteneriat naționale și regionale. Condițiile și alocările finale sunt încă negociate.

Concluzia pentru România este însă imediată: județele și localitățile trebuie să își formuleze din timp prioritățile și să participe la planificare. Nu există o promisiune de bani automați și nici o regulă generală care să garanteze încă doi ani de utilizare pentru orice program.

„Nu trebuie să alegem între a avea o voce la Bruxelles și a munci acasă. Avem nevoie de amândouă. La nivel european trebuie să explicăm realitatea comunităților noastre. În România trebuie să pregătim parteneriate, responsabilități și proiecte care pot fi puse în practică.”

Un apel către județele și orașele României

Csaba Borboly invită autoritățile și actorii locali să susțină această direcție prin exemple concrete: ce obstacole administrative întâlnesc, ce parteneriate pot construi și ce oportunități ar putea oferi tinerilor.

Consiliile județene pot reuni orașe și comune, școli, instituții culturale, organizații de tineret și întreprinderi pentru a defini planuri comune. Cercetarea și inovarea pot completa aceste colaborări atunci când există o legătură reală și un program de finanțare potrivit, nu prin amestecarea artificială a obiectivelor.

„Europa nu trebuie împărțită între comunități care stabilesc agenda și comunități care se adaptează mereu la final. Județele României au experiență, patrimoniu și oameni capabili. Trebuie să le transformăm în argumente, parteneriate și proiecte. Aceasta este contribuția pe care vreau să o construim împreună.”