Viitorul comunităților nu se construiește fără vocea lor

Egalitatea de șanse nu poate rămâne o promisiune pe hârtie. Ea trebuie să însemne servicii accesibile, posibilitatea de a munci și de a îngriji familia, precum și participare reală la deciziile publice. Acesta a fost mesajul susținut de Borboly Csaba, vicepreședintele Consiliului Județean Harghita și membru al Comitetului European al Regiunilor, la dialogul local organizat pe 2 noiembrie, la Centrul Cultural Márton Áron din Miercurea Ciuc.

0

Evenimentul „Femeile care modelează comunitățile rurale: leadership, participare și servicii publice” a reunit perspective locale, județene, naționale și europene, în legătură cu Săptămâna egalității de gen a Comitetului European al Regiunilor. Președinta instituției, Kata Tüttő, a participat online.

O problemă de familie și de dezvoltare, nu o confruntare

În centrul discuției s-au aflat obstacole concrete: lipsa îngrijirii copiilor, transportul care nu răspunde nevoilor cotidiene, accesul dificil la servicii medicale și responsabilitatea îngrijirii persoanelor vârstnice. Când aceste servicii nu funcționează împreună, o oportunitate profesională poate rămâne inaccesibilă chiar dacă există un loc de muncă disponibil.

Pentru Borboly Csaba, dificultățile specifice femeilor trebuie abordate fără a transforma bărbații în adversari. Tații au, la rândul lor, nevoie de condiții care să le permită participarea la creșterea copiilor și la viața familiei. Responsabilitatea comună trebuie susținută prin servicii și prin organizarea mai bună a instituțiilor.

Dezbaterea a adus exemple privind îngrijirea copiilor și a vârstnicilor, mentoratul, informarea pentru sănătate, cercetarea locală și implicarea tinerilor. Aceste teme nu pot fi separate de dezvoltarea economică. O comunitate în care oamenii nu pot ajunge la serviciu sau nu au sprijin pentru îngrijirea familiei își folosește incomplet potențialul.

Județele României trebuie să participe la proiectarea soluțiilor

Mesajul adresat autorităților din România este direct: nevoile comunelor, orașelor mici și județelor nu trebuie formulate numai după apariția ghidurilor de finanțare. Ele trebuie exprimate și în etapa în care se pregătesc prioritățile și regulile.

O soluție potrivită pentru o zonă metropolitană nu răspunde automat unei regiuni montane sau unei rețele de sate dispersate. Abordarea bazată pe particularitățile teritoriului înseamnă să pornim de la distanțe, transport, capacitatea instituțiilor, nevoile populației și resursele locale.

De aceea, Borboly Csaba propune ca evaluarea dezvoltării să urmărească nu doar existența unei investiții, ci și utilizarea ei efectivă. Poate familia să ajungă la serviciul respectiv? Programul este compatibil cu munca părinților? Cine asigură personalul și funcționarea după încheierea proiectului?

Acestea sunt direcțiile de schimbare susținute prin intervenția și pregătirea sa profesională. Nu sunt prezentate ca reguli europene deja adoptate sau ca finanțări garantate. Următorul pas este transformarea lor în propuneri precise, susținute de parteneri și înaintate instituțiilor competente.

Pregătirea europeană începe prin cooperare acasă

Dialogul a fost precedat de corespondență și coordonare cu structurile Comitetului European al Regiunilor, inclusiv în cadrul politic și instituțional relevant. Această pregătire a creat o legătură între experiențele locale și dezbaterea europeană. Valoarea sa trebuie măsurată prin capacitatea de a duce mai departe problemele oamenilor, nu prin numărul întâlnirilor organizate.

Borboly Csaba solicită Consiliului Județean Harghita elaborarea, împreună cu actorii locali, a unor viziuni sectoriale actualizate și a unor planuri de acțiune și de parteneriat. Aceeași logică poate fi utilă și altor județe din România: administrația, universitățile, cercetătorii, întreprinderile, spitalele și organizațiile civice trebuie să își pună informațiile la aceeași masă.

Un plan credibil trebuie să explice problema, soluția, responsabilitățile, costurile de funcționare și rezultatul urmărit. Un centru construit fără personal sau un program fără continuitate nu reprezintă o soluție durabilă.

Cooperarea poate lega îngrijirea copiilor de ocupare și transport, serviciile pentru vârstnici de sănătate, iar pregătirea tinerilor de oportunități profesionale și locuire. Cercetarea și inovarea trebuie conectate la problemele pe care întreprinderile și serviciile publice chiar au nevoie să le rezolve.

Viitorul buget european trebuie să apropie regiunile

Pregătirea următoarei perioade bugetare europene, 2028–2034, are importanță pentru întreaga Românie și pentru alte regiuni din estul Europei. Este vorba inclusiv despre anii în care tinerii de astăzi vor intra pe piața muncii și își vor întemeia familii. Efectele investițiilor vor continua dincolo de perioada de programare, însă regulile finale și termenele de implementare nu trebuie tratate ca fiind deja stabilite.

România trebuie să susțină o pregătire care ascultă teritoriile, nu una care reproduce mecanic soluții din alte contexte. Fondurile europene și resursele naționale trebuie să se completeze, cu transparență și participare locală. Niciun plan nu garantează automat finanțarea, dar lipsa proiectelor comune și a parteneriatelor slăbește capacitatea unei comunități de a își apăra interesele.

Cooperarea dintre județe poate transforma problemele asemănătoare în propuneri mai bine argumentate. Invitarea autorităților și organizațiilor din alte regiuni la acest efort nu înseamnă competiție între comunități, ci o voce mai puternică pentru soluții adaptate realității.

De la dialog la responsabilități clare

Continuarea propusă are trei niveluri. Local, identificarea obstacolelor în câteva comunități care doresc să participe și testarea unor soluții de organizare. Național, formularea schimbărilor care necesită implicarea Guvernului și a instituțiilor de specialitate. European, transmiterea concluziilor relevante către activitatea Comitetului European al Regiunilor.

Fiecare propunere trebuie să aibă un responsabil, un pas următor și un mod de a verifica rezultatul. Participanții trebuie să primească și un răspuns despre ce s-a întâmplat după întâlnire.

Moștenirea lăsată tinerilor nu înseamnă doar clădiri. Înseamnă și încredere, respect și capacitatea de a lucra împreună. România are nevoie de comunități în care oamenii să poată construi un viitor, nu doar să caute o plecare.

Autoritățile locale, județele și partenerii profesionali care se regăsesc în aceste probleme sunt invitați să contribuie cu exemple și propuneri concrete. Dezvoltarea începe atunci când experiența oamenilor contează înainte de luarea deciziei.

Loading