Borboly Csaba a intervenit la Bruxelles privind bugetul Uniunii Europene și finanțarea biodiversității

Ce s-a întâmplat? La 25 februarie 2026, Comitetul European al Regiunilor (CoR) a organizat la Bruxelles o consultare cu părțile interesate, cu titlul „Integrarea priorităților climatice, energetice și de mediu în cadrul financiar multianual”. Reuniunea a fost condusă și moderată de Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei, care este și raportor pe acest subiect în cadrul Comitetului Regiunilor. La consultare au participat lideri locali și regionali din statele membre ale UE, precum și experți, pentru a discuta modul în care obiectivele climatice, energetice și de mediu ar trebui reflectate în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene – cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2028–2034.

0

De ce este important acest lucru pentru locuitorii județului Harghita?
Bugetul UE nu este un subiect îndepărtat, „de la Bruxelles”. Din aceste fonduri se finanțează programele de dezvoltare rurală, subvențiile agricole, investițiile energetice și măsurile de protecție a naturii – inclusiv în Ținutul Secuiesc. Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, a luat cuvântul personal în cadrul acestei dezbateri pentru ca particularitățile regiunii noastre – o zonă montană, rurală și de graniță – să fie reflectate în procesul decizional european.

Ce a spus Borboly Csaba?
Președintele a adus în discuție tema biodiversității și a marilor carnivore, ilustrând problema printr-o situație bine cunoscută în județul Harghita: conviețuirea cu ursul.

Borboly Csaba a subliniat că despre biodiversitate se vorbește adesea în termeni abstracți și generali. Însă biodiversitatea are și un „chip”: în multe regiuni ale Europei, acest chip este ursul. Revenirea și creșterea populației de urși reprezintă un succes al politicilor de protecție a naturii – dovada că cooperarea europeană și investițiile pe termen lung în conservare dau rezultate. În același timp, creșterea numărului de urși generează provocări reale pentru comunitățile rurale: pierderi pentru fermieri, preocupări legate de siguranță și tensiuni sociale.

Mesajele principale
• Dacă dorim ca omul și ursul să poată conviețui, costurile acestei conviețuiri nu pot fi suportate exclusiv de fermieri. În bugetul UE (CFM) trebuie asigurate resurse adecvate pentru prevenție, despăgubiri, monitorizare și gestionare transfrontalieră.
• Gardurile electrice, sistemele de avertizare timpurie, sprijinirea păstorilor și despăgubirile rapide nu sunt „cheltuieli suplimentare”, ci prețul unei politici de biodiversitate de succes.
• Marile carnivore fac parte dintr-un ecosistem sănătos: reglează populațiile de animale sălbatice și contribuie la echilibrul ecologic. Însă fără un sprijin financiar adecvat, acceptarea locală va scădea, iar decenii de progrese în protecția naturii pot fi puse în pericol.

De ce tocmai problema urșilor?
Județul Harghita este una dintre regiunile cu cea mai mare densitate a populației de urși din România. Dialogul regional al Platformei pentru Mari Carnivore a Comisiei Europene a fost co-organizat chiar de Consiliul Județean Harghita. Potrivit celor mai recente cercetări, populația de urși din România ar putea număra între 10.000 și 13.000 de exemplare – aproape dublu față de estimările anterioare – fiind cea mai mare populație de urși din Europa, în afara Rusiei.

Borboly Csaba lucrează de peste zece ani pe acest subiect în cadrul Comitetului European al Regiunilor. În februarie 2024, Comisia ENVE a adoptat avizul intitulat „Protecția biodiversității și conviețuirea cu marile carnivore în Europa”, al cărui raportor a fost. Încă din 2024 a propus crearea unui fond distinct la nivelul UE pentru finanțarea biodiversității, pentru a evita ca cheltuielile de protecție a naturii să fie acoperite din bugetul Politicii Agricole Comune (PAC).

Ce înseamnă „cadrul financiar multianual” (CFM)?
Pe scurt, este planul bugetar pe termen lung al Uniunii Europene, care stabilește pentru ce și cât poate cheltui UE pe perioade de câte șapte ani. Actualul cadru este valabil până în 2027; în prezent se pregătește următorul, pentru perioada 2028–2034. În acesta trebuie integrate obiectivele climatice, energetice și de mediu – proces denumit „mainstreaming”, adică includerea priorităților verzi în toate programele de cheltuieli.

În actualul cadru, UE și-a asumat alocarea a cel puțin 30% din buget pentru obiective climatice. Totuși, Curtea de Conturi Europeană a constatat că cheltuielile reale destinate climei au fost semnificativ mai reduse, motiv pentru care este necesar un sistem mai transparent și mai eficient în următorul cadru financiar.

Primarul Varșoviei – raportorul. O responsabilitate comună în cadrul PPE
Raportorul avizului în pregătire este Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei, membru al grupului PPE din cadrul CoR – la fel ca Borboly Csaba. Acest fapt conferă o importanță suplimentară intervenției: prin cooperarea în cadrul familiei PPE, există șanse reale ca propunerile privind finanțarea biodiversității, costurile conviețuirii cu marile carnivore și compensarea regiunilor rurale să fie incluse în proiectul de raport.

O singură Europă, nu două – un buget echitabil pentru regiunile care protejează natura!
Borboly Csaba a evidențiat o nedreptate fundamentală: în prezent, în Europa, regiunile fără specii protejate pot desfășura activități economice mai liber, sunt mai competitive și se confruntă cu mai puține restricții. În schimb, regiunile care au păstrat bogăția naturală – precum județul Harghita, unde conviețuim cu urși, lupi, păduri protejate și zone de captare a apei – suportă numeroase restricții, iar gestionarea situației necesită resurse suplimentare pentru prevenție, monitorizare și despăgubiri.

Această dublă măsură nu este echitabilă. Nu este acceptabil ca cei care protejează natura să fie dezavantajați. Europa trebuie să fie una singură – nu două: una care poate exploata liber resursele și alta care suportă costurile protecției naturii fără compensații. De aceea este esențial ca viitorul buget al UE să recunoască și să recompenseze statele și regiunile care mențin biodiversitatea Europei.

De aceea suntem la Bruxelles
Aceste teme nu sunt întotdeauna vizibile sau ușor de înțeles de acasă. Însă acum este momentul în care trebuie integrate în reglementările și bugetele în curs de elaborare toate elementele care pot sprijini pe termen lung comunitățile noastre. Regulile se stabilesc acum – dacă nu intervenim la timp, riscăm să pierdem ani întregi.

Borboly Csaba a mers la Bruxelles și a participat personal la consultare pentru ca vocea locuitorilor din Ținutul Secuiesc și județul Harghita să fie prezentă la masa unde se iau deciziile europene. Mulțumiri se cuvin și echipei sale, fără a cărei muncă o prezență eficientă la Bruxelles nu ar fi posibilă.

Muncă deplină pentru Ținutul Secuiesc
La Bruxelles, Borboly Csaba lucrează ca parte a echipei UDMR, alții la București, iar alții în comunitățile locale. Este nevoie de o muncă deplină și coordonată pentru ca viața oamenilor din Ținutul Secuiesc să fie așa cum și-o doresc: sigură, trăibilă, în care frumusețea și diversitatea naturii să fie păstrate – iar siguranța și bunăstarea oamenilor să fie garantate.

Bruxelles, 25.02.2026.

Loading