Bugetul european trebuie să țină cont de comunitățile locale
Csaba Borboly solicită reguli mai simple pentru accesarea programului AgoraEU și pregătirea din timp a proiectelor locale, astfel încât județele, orașele și comunele din România să poată beneficia de viitoarele oportunități europene.
Viitorul buget al Uniunii Europene trebuie construit și cu participarea comunităților locale, nu doar prin negocieri între instituțiile europene și guvernele naționale. România trebuie să se pregătească din timp, să își definească prioritățile și să participe activ la stabilirea regulilor pentru perioada 2028–2034.
Acesta este mesajul transmis de Csaba Borboly, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita și raportor al Comitetului European al Regiunilor pentru programul AgoraEU, în cadrul reuniunii din 10 noiembrie 2026 a grupului politic de coordonare pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene.
Miza nu este doar dimensiunea bugetului european, ci și accesul real al comunităților la finanțare. O procedură relativ simplă pentru o instituție mare poate reprezenta un obstacol serios pentru o comună sau o organizație locală cu personal și resurse limitate.
Comunitățile locale trebuie să participe la stabilirea regulilor
În intervenția sa, Csaba Borboly a evidențiat trei priorități: finanțare adecvată, proceduri mai simple și un rol real al autorităților locale și regionale în pregătirea și implementarea programelor europene.
Aceste obiective continuă activitatea desfășurată în cadrul elaborării avizului privind AgoraEU, adoptat în unanimitate de Comitetul European al Regiunilor la 6 mai.
Consultările profesionale și negocierile dintre grupurile politice au contribuit la transformarea experiențelor locale în propuneri comune. Dialogul cu serviciile Comisiei Europene, cu reprezentanții Parlamentului European și cu președințiile Consiliului urmărește includerea acestor propuneri în viitoarea legislație.
„Nu cerem un tratament preferențial. Cerem ca regulile europene să poată fi folosite și de comunitățile care nu au departamente mari de proiecte. Simplificarea nu înseamnă renunțarea la control, ci eliminarea obstacolelor inutile”, a subliniat Csaba Borboly.
Potrivit materialelor de pregătire a reuniunii, poziția parțială a Consiliului reflectă deja unele dintre prioritățile susținute de autoritățile locale și regionale. Proiectul de raport al Parlamentului European include, de asemenea, propuneri privind simplificarea accesului, sprijinirea actorilor culturali din mediul rural și consolidarea asistenței pentru solicitanți.
Negocierile continuă, iar monitorizarea teritorială a finanțărilor și consolidarea rolului formal al autorităților locale rămân obiective importante.
Ce ar putea însemna AgoraEU pentru județele și localitățile din România
AgoraEU este programul european propus pentru sprijinirea culturii, mass-mediei, participării democratice, drepturilor și valorilor europene.
Programul nu reprezintă o sursă generală de finanțare pentru drumuri, locuințe sau investiții agricole. Pentru asemenea proiecte trebuie identificate instrumentele europene corespunzătoare, cu respectarea regulilor de eligibilitate și fără dubla finanțare a acelorași cheltuieli.
Una dintre propunerile susținute de Comitetul European al Regiunilor este introducerea unui sistem de depunere a cererilor în două etape. Astfel, o organizație mică ar putea prezenta inițial o idee de proiect într-o formă simplificată, fără să investească de la început resurse importante în pregătirea unui dosar complet.
Alte propuneri vizează acordarea unor granturi mici prin organizații intermediare și dezvoltarea punctelor de contact care să ofere îndrumare practică solicitanților, inclusiv la nivel regional.
Pentru inițiativele de dimensiuni reduse, avizul propune limitarea contribuției proprii la maximum 10% din costurile eligibile, inclusiv prin posibilitatea utilizării cofinanțării locale sau regionale. Aceasta este, în prezent, o propunere pentru negocieri, nu o condiție de finanțare deja aprobată.
Beneficiile potențiale sunt concrete pentru comunitățile din România.
Proiectele dedicate patrimoniului cultural și meșteșugurilor tradiționale ar putea contribui la transmiterea cunoștințelor către generațiile tinere. Inițiativele pentru presa locală ar putea consolida accesul cetățenilor la informații independente și pluraliste. Cooperarea europeană ar putea aduce împreună biblioteci, școli, instituții culturale și organizații civice din localități și țări diferite.
La fel de importantă este monitorizarea modului în care fondurile ajung în teritoriu. Nu este suficient să știm câtă finanțare primește un stat membru. Trebuie să putem evalua și cât din aceste resurse ajunge în comune, în orașele mici și în regiunile care se confruntă cu dificultăți administrative sau economice.
Cultura și coeziunea trebuie susținute împreună
O altă temă discutată a fost nivelul finanțării programului AgoraEU.
Materialele pregătitoare indică o propunere de reducere cu 30% a bugetului programului în cadrul negocierilor conduse de președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene. Aceasta nu reprezintă însă o decizie finală adoptată.
Csaba Borboly a susținut necesitatea menținerii unei finanțări corespunzătoare pentru AgoraEU, fără diminuarea resurselor destinate politicii de coeziune sau altor programe europene esențiale.
„Europa are nevoie de securitate și competitivitate, dar și de comunități în care oamenii au încredere unii în alții. Cultura, presa liberă și participarea democratică nu sunt decorațiuni ale bugetului european.”
Mesajul este relevant pentru județele și localitățile din România, în special pentru comunitățile rurale și orașele mici.
Dezvoltarea economică, investițiile în infrastructură, păstrarea patrimoniului cultural și participarea cetățenilor nu trebuie tratate ca obiective concurente. Ele contribuie împreună la dezvoltarea unor comunități stabile, active și capabile să își valorifice resursele.
Pregătirea proiectelor trebuie să înceapă înaintea lansării finanțărilor
Viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2028–2034 se află încă în proces de negociere. Sunt discutate inclusiv planuri naționale și regionale de parteneriat, care ar putea reuni mai multe domenii de investiții și reforme.
Arhitectura finală nu este stabilită, iar includerea unor priorități locale nu înseamnă existența unei alocări automate pentru fiecare județ.
Cu toate acestea, autoritățile publice și organizațiile interesate pot începe pregătirea din timp.
Consiliile județene, primăriile, universitățile, școlile profesionale, întreprinderile, instituțiile culturale și organizațiile societății civile pot identifica problemele care necesită intervenție și pot construi parteneriate concrete.
Fiecare propunere trebuie să pornească de la o nevoie verificabilă și să răspundă unor întrebări clare: cine coordonează proiectul, cine participă, ce resurse sunt necesare, ce rezultate sunt urmărite și cum vor fi menținute acestea după încheierea finanțării.
De exemplu, integrarea tinerilor pe piața muncii poate necesita combinarea formării profesionale cu transportul și serviciile locale. Un proiect cultural poate reuni protejarea patrimoniului, dezvoltarea competențelor digitale și colaborarea între instituții.
Pentru fiecare inițiativă trebuie însă ales programul de finanțare potrivit. Activitățile de cercetare, inovare sau dezvoltare economică nu devin automat eligibile în AgoraEU.
De la propuneri europene la responsabilități concrete în județe
Csaba Borboly consideră că pregătirea pentru viitorul buget european trebuie să se reflecte și în activitatea instituțiilor din România.
La nivelul Consiliului Județean Harghita, acesta a înaintat materiale și propuneri și a organizat acțiuni de informare privind viitoarele oportunități europene.
Următorul pas trebuie să fie unul instituțional: desemnarea responsabililor, stabilirea unui calendar de lucru, identificarea priorităților și pregătirea unor planuri de parteneriat cu instituții și organizații interesate.
La finalul reuniunii din 10 noiembrie, Csaba Borboly a discutat și cu Kata Tüttő, președinta Comitetului European al Regiunilor, în contextul dezbaterilor privind viitorul buget european și rolul comunităților locale.
„Moștenirea lăsată generației următoare nu se măsoară doar în clădiri. Înseamnă și încredere, respect și capacitatea de a lucra împreună. De aceea trebuie să participăm la construirea regulilor europene și să pregătim acasă proiecte credibile.”
Un buget european apropiat de cetățeni începe cu participarea comunităților la stabilirea priorităților și continuă cu proiecte bine pregătite la nivel local.
Autoritățile publice, instituțiile și organizațiile interesate sunt invitate să contribuie cu propuneri concrete și idei de cooperare, astfel încât viitoarele oportunități europene să poată fi valorificate inclusiv de comunitățile mai mici.