Bugetul viitor al Uniunii Europene poate decide dacă o regiune va fi câștigătoare sau pierzătoare în domeniul protecției naturii

Primarul Varșoviei a acceptat punctele de vedere ale județului Harghita

Raportul a fost elaborat de Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei și reprezentant al Partidului Popular European în Comitetul Regiunilor. Borboly Csaba este, de asemenea, membru al PPE, iar între cei doi a existat o colaborare profesională activă în etapa de pregătire. Această cooperare s-a concretizat acum în rezultate: Trzaskowski a inclus în textul final toate cele șapte amendamente propuse.

Acest lucru nu este de la sine înțeles. În Comitetul Regiunilor activează sute de membri, iar raportorul nu este obligat să accepte niciun amendament. Faptul că propunerile unui reprezentant al unui județ montan au fost incluse arată că experiențele zonelor rurale coincid în multe privințe: mai multe state cunosc regiuni montane bogate în valori naturale, dar dezavantajate economic, care până acum nu au primit suficientă atenție în negocierile bugetare europene.

Ce este acest raport și de ce afectează direct județul Harghita?

Uniunea Europeană își planifică bugetul o dată la șapte ani, prin așa-numitul cadru financiar multianual. Actualul cadru expiră în 2027, iar acum se pregătește următorul, pentru perioada 2028–2034. Acesta este momentul în care pot fi introduse în reguli prevederi prin care regiunile rurale și montane, bogate în resurse naturale, să beneficieze de atenție și finanțare specială.

Dacă aceste aspecte nu sunt incluse, județul Harghita va concura în aceleași condiții pentru fonduri europene ca regiuni care nu se confruntă cu aceleași realități. Acest lucru nu este echitabil. Regiunile care protejează patrimoniul natural al Europei nu ar trebui să fie dezavantajate.

Raportul adoptat astăzi stabilește acest principiu. Nu alocă fonduri direct, dar trasează direcția politică pe care Comisia Europeană și statele membre trebuie să o urmeze.

Ce a propus Borboly Csaba?

Cele șapte amendamente acoperă mai multe direcții importante:

• politici de coeziune adaptate regiunilor dezavantajate, inclusiv zone montane și bogate în biodiversitate;
• obligativitatea evaluării impactului teritorial pentru programele europene;
• implicarea reală a autorităților locale în elaborarea planurilor naționale;
• participarea obligatorie a autorităților locale la planurile energetice și climatice;
• integrarea platformelor regionale în coordonarea națională;
• finanțare dedicată în cadrul programului LIFE pentru regiunile afectate de conviețuirea cu fauna sălbatică;
• principiul că regiunile care protejează natura nu trebuie penalizate.

Ce urmează și când se vor vedea rezultatele?

Raportul devine poziția oficială a Comitetului Regiunilor. Negocierile reale privind bugetul vor avea loc în 2026–2027, iar noul cadru va intra în vigoare în 2028.

Rezultatele vor deveni vizibile după 2028, dacă aceste principii vor fi incluse în legislație. În procesul decizional european, astfel de documente stabilesc ce teme pot fi susținute în negocierile finale.

Ce poate face România?

Guvernul României are acum oportunitatea de a influența condițiile de finanțare pentru următorii ani. Este necesară implicarea reală a autorităților locale în planurile naționale și prezentarea clară a nevoilor legate de protecția mediului.

România trebuie să prezinte resursele naturale ca un avantaj, nu ca o povară, dar acest lucru necesită date concrete, programe și cereri de finanțare bine fundamentate.

De ce trebuie continuată munca?

Textele adoptate nu sunt obligatorii, ci orientative. Pentru rezultate concrete, aceste principii trebuie transformate în legislație și mecanisme de finanțare.

De aceea este esențială prezența constantă în procesul decizional european. O singură formulare dintr-un regulament poate însemna diferențe majore în accesul la fonduri.