Cei care au protejat natura nu trebuie să plătească de două ori — mesajul lui Borboly Csaba de la Bruxelles
Bruxelles, 22 aprilie 2026 Uniunea Europeană lucrează în prezent la un pachet legislativ care are ca scop simplificarea reglementărilor de mediu în întreaga Europă. Din perspectiva județului Harghita, acest proces este deosebit de important: regiunea noastră demonstrează de decenii că omul și natura pot coexista. Borboly Csaba, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita și membru al Comitetului European al Regiunilor, a discutat astăzi la Bruxelles despre faptul că această simplificare nu trebuie să devină o povară suplimentară pentru comunitățile care au făcut deja cel mai mult pentru protejarea naturii.
Despre ce este vorba în acest raport european și de ce este important pentru noi?
Comisia Europeană a publicat în luna decembrie un amplu pachet legislativ care urmărește reducerea poverii birocratice de mediu la nivelul întregii Uniuni Europene. Propunerea vizează autorizațiile pentru emisii industriale, gestionarea deșeurilor, evaluările de mediu și procedurile de autorizare.
Comitetul European al Regiunilor — instituția de la Bruxelles unde sunt reprezentate și România, și județul Harghita — elaborează un aviz pe marginea acestei propuneri. Acest aviz nu este lege, dar trebuie transmis în mod obligatoriu în procesul legislativ și este luat în considerare de Parlamentul European și de Consiliu. Borboly Csaba a depus amendamente la acest aviz, cu scopul ca regiunile montane, rurale și valoroase din punct de vedere al protecției naturii să nu fie dezavantajate față de zonele industriale urbane.
Dezavantajul dublu: cei care au protejat natura sunt acum penalizați
Județul Harghita găzduiește una dintre cele mai mari populații de urși din Europa. Pădurile sunt bine conservate, apele sunt curate, iar biodiversitatea este remarcabilă. Acest lucru nu este întâmplător: comunitățile locale, fermierii și administrațiile au trăit generații întregi în echilibru cu natura.
Propunerea actuală riscă însă să impună exact acestor regiuni sarcini administrative disproporționate. Aceleași termene și obligații ar urma să fie aplicate atât unei mici comune, cât și unei mari unități industriale. O administrație locală mică nu are capacitatea instituțională de a gestiona astfel de cerințe complexe. În aceste condiții, protecția naturii ar deveni un dezavantaj competitiv.
Aceasta este problema principală: pe de o parte, aceste regiuni respectă cele mai stricte reguli de mediu, iar pe de altă parte, primesc cel mai puțin sprijin pentru a le implementa.
Ce a propus Borboly Csaba la Bruxelles?
Amendamentele depuse transmit trei mesaje clare:
- Regiunile montane și rurale trebuie să primească sprijin financiar din politica de coeziune pentru a putea implementa cerințele de mediu.
- Termenele și obligațiile nu trebuie stabilite uniform la nivel european, ci adaptate realităților fiecărui stat, pe baza unor evaluări de impact teritorial.
- Comisia Europeană trebuie să ofere ghiduri simple, în limbile naționale, precum și instrumente digitale ușor de utilizat pentru comunitățile mici.
Ce urmează și când vor apărea efectele?
Avizul Comitetului Regiunilor va fi votat în plen în 6–7 mai 2026. Ulterior, Parlamentul European și Consiliul vor negocia propunerea timp de mai multe luni. Dacă se ajunge la un acord, noile reguli vor intra treptat în vigoare, cel mai probabil începând cu 2028–2029.
Acesta este un proces lent, dar esențial. Tocmai de aceea este important ca regiunile montane și rurale să fie reprezentate încă de la începutul negocierilor.
Ce poate face România și care este rolul UDMR?
Guvernul României și miniștrii pot susține acest punct de vedere în negocierile europene. România poate argumenta că aplicarea uniformă a regulilor afectează disproporționat regiunile cu biodiversitate ridicată și capacitate administrativă redusă.
Un pas concret ar fi realizarea unei evaluări naționale de impact teritorial, pentru a demonstra efectele reale asupra comunităților mici. Acest lucru nu înseamnă opoziție față de simplificare, ci o abordare realistă.
Ce poate face deja județul Harghita?
Județul nu trebuie să aștepte decizia finală de la Bruxelles. Poate:
- aplica pentru statut de regiune-model în programele europene de biodiversitate;
- documenta practicile tradiționale care susțin biodiversitatea;
- construi parteneriate cu alte regiuni europene similare pentru a avea o voce comună.
Principiul de bază
Protejarea naturii nu este rezultatul unor reguli recente, ci al unui mod de viață construit în timp. Ar fi nedrept ca acest lucru să devină o povară birocratică.
Bruxelles-ul trebuie să recunoască acest lucru. Guvernul României trebuie să îl susțină. Iar la nivel local trebuie demonstrat.
Procesul de simplificare al Uniunii Europene oferă acum această oportunitate — dacă știm să o folosim.
Borboly Csaba
vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita
membru al Comitetului European al Regiunilor, Comisia ENVE
![]()