Csaba Borboly în Parlamentul European despre finanțarea media din AgoraEU: „Acolo unde dispare presa locală, democrația moare în tăcere”

De ce este importantă această reuniune?
AgoraEU este noul program major al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, care unifică actualele programe Creative Europe și CERV (Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori) într-un cadru unic, cu un buget total de aproximativ 8,58 miliarde de euro. Programul se bazează pe trei piloni: Cultură+, Media+ și Participare Democratică. Pilonul Media+, cu un buget de aproximativ 3,2 miliarde de euro, va sprijini jurnalismul european, protecția pluralismului media și lupta împotriva dezinformării.
Consultarea de astăzi a fost un eveniment comun al celor două comisii responsabile din PE – Cultură (CULT) și Libertăți Civile (LIBE) – organizat de co-raportoarele Emma Rafowicz (S&D) și Alice Kuhnke (Greens/EFA). Dezbaterea s-a axat pe capitolul media din program: cine ar trebui să primească sprijin, cum protejăm jurnaliștii și cum putem aborda fenomenul în creștere al „deșerturilor mediatice” din Europa.

Cine a participat? Organizațiile media de vârf ale Europei
Csaba Borboly a deschis dezbaterea în calitate de unic invitat principal din partea Comitetului European al Regiunilor, imediat după introducerea co-raportorilor PE. Ulterior, au luat cuvântul reprezentanții a nouă organizații europene majore, care acoperă practic întregul spectru al industriei media și al libertății presei din Europa:
• EMMA / ENPA (Asociația Europeană a Presei de Reviste / Asociația Europeană a Editorilor de Ziare) – reprezentată de Ariane Carre. ENPA este cea mai mare asociație a editorilor de ziare din Europa, reprezentând presa tipărită și digitală din 14 țări.
• AER (Asociația Radiourilor Europene) – Francesca Fabbri. Organizația care reprezintă posturile de radio comerciale europene.
• ACT (Asociația Televiziunilor Comerciale și Video la Cerere) – Erard Gilles. Alianța serviciilor de televiziune comercială și video la cerere.
• EBU (Uniunea Europeană de Radiodifuziune) – Wouter Gekiere. Reprezentând media publică din întreaga Europă.
• News Media Europe – Wout van Wijk. Organizația europeană a editorilor de presă.
• Centre for Sustainable Media – David Kardos. O organizație care cercetează modele de media durabilă.
• EU DisinfoLab – Joseph McNamee. Unul dintre cele mai importante centre europene de cercetare a dezinformării, dedicat descoperirii manipulării online și protejării ecosistemului informațional.
• Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ) – Rebecca Bonello Ghio. Cea mai mare organizație de jurnaliști din Europa, care reprezintă aproximativ 320.000 de jurnaliști din 46 de țări și militează pentru libertatea presei, drepturile sociale și pluralismul media.
• Reporteri fără Frontiere (RSF) – Julie Majerczak. RSF apără dreptul la informare liberă și fiabilă în întreaga lume și documentează în mod regulat încălcările libertății presei.
Ce a spus Csaba Borboly?
Raportorul a vorbit din experiență personală: vine din județul Harghita, o regiune cu minoritate maghiară din România, unde supraviețuirea presei locale este o luptă cotidiană.
„Știu ce înseamnă când dispare presa locală. Comunitățile își pierd vocea. Cetățenii pierd accesul la informații în limba lor maternă. Democrația slăbește – în tăcere, sat cu sat,” a declarat în discursul său.
A prezentat avizul CoR – adoptat în unanimitate de comisia SEDEC – în cinci propuneri concrete:
1. Finanțare dedicată pentru presa locală și regională
Apelurile deschise ale AgoraEU favorizează în mod natural actorii media mari și internaționali din marile orașe. Borboly a cerut ca programul să aloce fonduri separate, echilibrate teritorial, pentru radiodifuziunea publică, jurnalismul independent și presa tipărită din orașele mici și regiunile rurale, unde dimensiunea pieței nu permite sustenabilitatea comercială.
2. Protecția jurnaliștilor la nivel local
Mecanismele de protecție la nivel național nu ajung automat la jurnalistul din mediul rural care investighează corupția locală într-un oraș mic. Raportorul a cerut PE-ului să se asigure că AgoraEU extinde explicit instrumentele de protecție la jurnaliștii care lucrează la nivel local și regional.
3. Echilibru teritorial măsurabil
Avizul CoR solicită indicatori specifici de monitorizare, dezagregați pe zone urbane/rurale, pe regiuni și pe indice de dezavantaj, pentru a urmări distribuția finanțării. „Dacă nu măsurăm ceea ce promitem, nu putem corecta dezechilibrele,” a spus Borboly.
4. Reforma sistemului de evaluare
Raportorul a cerut ca panelurile de evaluare să includă experți în dezvoltare rurală și inovare regională, ca evaluatorii să fie proporțional reprezentați geografic în UE și ca revizuirile periodice să detecteze posibilele prejudecăți sistematice.
5. Acces realist pentru actorii mici
Formate simplificate de granturi, granturi în cascadă, mentorat, puncte de contact locale și o contribuție proprie maximă de 10% – care poate fi acoperită prin cofinanțare națională, regională sau locală. „Un jurnalist local talentat sau un radio comunitar nu ar trebui exclus pentru că nu poate naviga o cerere de 50 de pagini,” a subliniat el.
Raportorul a făcut, de asemenea, o distincție crucială: presa de știri nu este identică cu sectorul audiovizual. Știrile și filmul au logici, piețe și nevoi fundamental diferite. Componenta de știri ar trebui separată clar în cadrul programului și legată de educație – parteneriate de educație media cu școli, biblioteci și societate civilă, în special în comunitățile rurale.
De ce avem nevoie de presă locală? De ce nu este suficient internetul?
Aceasta nu este o dezbatere abstractă de politici publice de la Bruxelles. Afectează viața de zi cu zi – în județul Harghita, în Secuime și în fiecare regiune unde presa locală luptă pentru supraviețuire.
Deșerturile mediatice se extind în toată Europa
Un studiu cuprinzător al Centrului pentru Pluralism Media și Libertatea Presei (CMPF), care a acoperit toate cele 27 de state membre UE, a constatat că criza presei locale se extinde în toată Europa. În mai multe țări, zonele rurale nu mai au deloc presă locală. În alte cinci țări, acoperirea rurală se află în categoria „risc ridicat”. Numărul jurnaliștilor locali scade la nivelul întregii UE, redacțiile sunt centralizate în capitalele naționale, iar „jurnalismul de birou” – raportarea de la birou, prin telefon și internet – înlocuiește munca de teren.
Situația din România
În România, situația este deosebit de gravă. Practic, nu există subvenții directe de stat pentru presa locală, iar singura susținere indirectă – TVA-ul redus pentru presa tipărită – nu are aproape niciun efect, deoarece aproape nu mai există publicații tipărite. Google și Facebook absorb aproximativ două treimi din piața de publicitate online din România, restul mergând în mare parte către București și marile orașe. Foarte puțin ajunge în regiunile rurale și minoritare.
În județul Harghita, menținerea presei în limba maghiară este o provocare suplimentară: radioul public național emite aproape exclusiv în limba română, iar serviciile de știri în limbile minorităților abia există și în sectorul privat.
Când nu există presă locală, zvonurile umplu golul
Vedem acest lucru și acasă: fie că este vorba de politica fiscală sau de orice alt subiect care izbucnește brusc în dezbaterea publică, oamenii se bazează pe rețelele sociale și pe surse neverificate. Fără un jurnalist local, nu există nimeni care să verifice faptele, să confirme sau să ofere context. Conform sondajelor UE, peste 90% din respondenți consideră dezinformarea și manipularea prin rețele sociale drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa democrației.
Presa locală nu este un lux – este infrastructura democrației. Jurnalistul local de încredere este cineva pe care comunitatea îl cunoaște, ale cărui informații pot fi verificate. Acolo unde acesta lipsește, dezinformarea se răspândește nestingherită.
Dimensiunea minoritară și rurală
Pentru comunitățile minoritare – cum este cea a maghiarilor secui – presa locală în limba maternă nu este doar un instrument de informare: este un pilon fundamental al identității, coeziunii comunitare și retenției tinerilor. Dacă tinerii pot accesa presă doar într-o limbă străină, de la orașe mari îndepărtate, își pierd legătura cu comunitatea. AgoraEU trebuie, prin urmare, să protejeze explicit diversitatea lingvistică și să asigure că actorii culturali și media în limbile minorităților pot concura în condiții egale.

Care sunt următorii pași?
Raportul proiect al comisiei CULT a PE este așteptat în iunie 2026, cu termenul limită pentru amendamente stabilit la 11 iunie și votul în comisie prevăzut pentru octombrie. Avizul Comitetului Regiunilor va fi supus la vot în sesiunea plenară din 6–7 mai 2026. Raportorul Csaba Borboly va continua consultările cu europarlamentarii și organizațiile părților interesate pentru a se asigura că garanțiile teritoriale – protecția presei locale, accesul rural și dimensiunea minoritară – sunt integrate în textul legislativ final.
„Nu cer un tratament special pentru nicio regiune. Cer oportunități egale – pentru jurnalistul din Harghita, pentru radioul comunitar din Andaluzia rurală, pentru ziarul local de la frontiera finlandeză. AgoraEU trebuie să funcționeze peste tot – nu doar acolo unde piața funcționează deja de la sine,” a concluzionat Borboly.