O zi la Bruxelles pentru județul Harghita: bugetul UE și gestionarea urșilor – două consultări cheie

De ce contează prezența la Bruxelles?
O parte semnificativă a reglementărilor și fondurilor europene se conturează la Bruxelles – în faza timpurie, tehnică, a elaborării politicilor. Dacă perspectivele județului Harghita și ale comunităților sale nu sunt reprezentate la acest nivel, regulile și bugetele rezultate vor determina oportunitățile locale pentru ani de zile – în dezavantajul nostru. Statele membre ale UE au încredințat Uniunii Europene o mare parte din reglementarea vieții cotidiene. De aceea nu este suficient să ne plângem acasă: trebuie să fim prezenți acolo unde se iau deciziile.
Borboly Csaba este activ în Comitetul European al Regiunilor (CoR) de peste un deceniu, fiind raportor pe mai multe dosare cheie, și județul Harghita este una dintre cele mai proeminente voci în procesul decizional european – reprezentând o regiune montană, de frontieră, cu o bogăție naturală deosebită și provocări foarte specifice.
Următorul buget al UE: finanțare echitabilă pentru regiunile care protejează natura
Consultarea de astăzi din cadrul Comitetului European al Regiunilor – prezidată și moderată de Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei – s-a axat pe modul în care prioritățile climatice, energetice și de mediu ar trebui reflectate în Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034. Acest cadru stabilește cât și pe ce cheltuiește UE timp de șapte ani, inclusiv dezvoltarea rurală, sprijinul agricol și măsurile de protecție a naturii.
Conform propunerii Comisiei Europene din iulie 2025, cel puțin 35% din cheltuielile din următorul buget trebuie să servească șase obiective de mediu – o creștere față de actualul obiectiv climatic de 30%, dar obiectivul separat de cheltuieli pentru biodiversitate ar fi eliminat. Aceasta reprezintă un risc serios: fără un obiectiv financiar dedicat biodiversității, cheltuielile pentru protecția naturii ar putea fi marginalizate.
„O singură Europă, nu două” – mesajul central
Borboly Csaba a evidențiat un dezechilibru fundamental: regiunile din Europa care nu au specii protejate pot practica agricultura mai liber și sunt mai competitive. În schimb, regiunile precum județul Harghita – care și-au păstrat bogăția naturală, trăind alături de urși, lupi și păduri protejate – suportă numeroase restricții, în timp ce prevenția, monitorizarea și compensarea necesită resurse suplimentare.
Cei care protejează natura nu ar trebui penalizați pentru aceasta. Următorul buget al UE trebuie să recunoască și să compenseze regiunile care susțin biodiversitatea Europei. Borboly Csaba a propus, de asemenea, crearea unui fond dedicat biodiversității – astfel încât costurile protecției naturii să nu fie acoperite din bugetul Politicii Agricole Comune (PAC).
Cooperarea în cadrul familiei PPE – atât Trzaskowski, cât și Borboly sunt membri ai Partidului Popular European – oferă o oportunitate realistă de a integra aceste perspective în propunerea bugetară finală.
Carta de Gestionare a Ursului: este nevoie de o soluție la nivel european
A doua întâlnire cheie a zilei a avut loc cu reprezentanții FACE (Federația Europeană pentru Vânătoare și Conservare), pentru revizuirea proiectului Cartei de Gestionare a Ursului Brun. FACE este organizația-umbrelă a vânătorilor și conservaționiștilor din 37 de țări europene și un actor-cheie în gestionarea europeană a carnivorelor mari.
În octombrie 2025, un seminar european de la Foix (Franța) a adoptat bazele Cartei de Gestionare a Ursului, cu participarea reprezentanților din opt țări – inclusiv România. La întâlnirea de astăzi de la Bruxelles, Borboly Csaba a extins proiectul cu un pachet de amendamente, urmărind ca biodiversitatea și mijloacele de trai rurale să se consolideze reciproc în regiunile cu densitate mare de urși.
Principalele amendamente
• Răspuns rapid regional și transparență: înființarea unor unități de intervenție rapidă la nivel județean și regional, integrarea incidentelor cu urși în planificarea protecției civile și crearea unor sisteme publice online de raportare a incidentelor pe hartă.
• Gestionarea transfrontalieră a populației: urșii bruni trebuie gestionați în unități transfrontaliere, la nivel de populație; platformele regionale – cu participarea fermierilor, vânătorilor, conservaționiștilor și autorităților – trebuie recunoscute ca parteneri cu drepturi depline în procesul decizional.
• Compensare echitabilă: nu doar pagubele directe, ci și pierderile indirecte ale micilor producători și apicultorilor – costuri sporite de pază, câini de protecție, pierderi de producție – trebuie compensate conform criteriilor UE armonizate. Instrumentele de prevenție ar trebui să beneficieze de sprijin de până la 100%.
• Formare și monitorizare: centre regionale acreditate de formare, monitorizarea populației bazată pe metode genetice și date accesibile publicului.
Reevaluarea statutului de protecție – urmând precedentul lupului
Un element central al problemei ursului: în statele membre în care populația de urs brun a crescut semnificativ și pune în pericol viețile omenești, statutul de protecție al speciei trebuie reevaluat.
Există o cale juridică viabilă: precedentul lupului din 2024–2025 a demonstrat acest lucru. În decembrie 2024, Comitetul permanent al Convenției de la Berna a adoptat cu o majoritate de două treimi reclasificarea lupului cenușiu de la „strict protejat” la „protejat.” În martie 2025, Comisia Europeană a depus amendamentul la Directiva Habitate, care a intrat în vigoare în iunie 2025 – statele membre trebuie să o transpună în legislația națională până la 15 ianuarie 2027.
Aceeași cale trebuie urmată pentru ursul brun. România – cu cea mai mare populație de urși din Europa, în afara Rusiei, estimată la 10.000–13.000 de exemplare – este în mod special afectată. În ultimii douăzeci de ani, în țară au avut loc 26 de atacuri fatale ale urșilor și 274 de persoane au fost grav rănite.
Consultare internațională în România – următorul pas
Întâlnirea de astăzi a dus la un acord: în România trebuie organizată o consultare internațională pentru a pregăti „downlisting-ul” – reclasificarea ursului brun de la „strict protejat” la „protejat” – pentru statele membre UE afectate. Această conferință de la București va fi crucială, deoarece mai multe state membre au semnalat deja sprijinul pentru revizuirea statutului de protecție. Pozițiile UDMR în cadrul guvernului României fac din organizarea acestei consultări un obiectiv realist.
Problema urșilor trebuie, de asemenea, inclusă pe agenda uneia dintre viitoarele Președinții ale Consiliului UE – trebuie să devină parte a agendei formale, astfel încât aplicarea uniformă a legii să fie asigurată și situațiile în care întârzierile duc la pierderi de vieți omenești să fie prevenite.
De ce contează toate acestea?
Viața europeană se conturează în mare parte la Bruxelles – politicile încep la un nivel tehnic, scăzut, și de acolo se ridică spre marile decizii. Dacă ratăm faza pregătitoare din comoditate, putem apoi să ne plângem de Uniunea Europeană – dar nu vom mai putea schimba rezultatul.
Borboly Csaba a călătorit la Bruxelles tocmai din acest motiv: pentru ca vocea oamenilor din județul Harghita să fie la masa unde se iau deciziile europene. Ca parte a echipei UDMR, unii lucrează la București, alții acasă, în comunitățile locale. Este nevoie de un efort cuprinzător și coordonat pentru ca viața în regiunea noastră să fie sigură, locuibilă și una în care frumusețea naturii să fie păstrată – dar și viața și siguranța oamenilor să fie garantate.
Bruxelles, 25 februarie 2026