România trebuie să transforme cercetarea din regiuni în decizii mai bune și oportunități economice
La Miercurea Ciuc a fost pregătită baza unei cooperări pentru cercetarea Carpaților. Inițiativa urmărește conectarea institutelor existente, implicarea comunităților și valorificarea rezultatelor în politicile publice.
România nu își poate construi viitorul doar pe avantajul costurilor mici ale muncii. Avem nevoie de cunoaștere, productivitate și instituții care să transforme rezultatele cercetării în soluții pentru economie și comunități. Acesta a fost mesajul pe care l-am susținut la evenimentul desfășurat în 17 și 18 noiembrie la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane din Miercurea Ciuc, în cadrul Platformei de schimb de cunoștințe KEP 2.0, asociată Comisiei SEDEC a Comitetului European al Regiunilor.
Pornind de la discuția din prima zi, a fost elaborat și acceptat de participanți documentul de bază pentru dezvoltarea Hubului de Cercetare al Carpaților. El deschide un proces de cooperare, nu anunță constituirea unei noi instituții, o finanțare garantată sau o recunoaștere europeană deja obținută.
O miză pentru județele și orașele României
Când o autoritate locală trebuie să decidă asupra apei, terenurilor, pădurilor sau dezvoltării economice, are nevoie de date relevante pentru propriul teritoriu. Experiența altor regiuni este utilă, dar nu poate înlocui înțelegerea condițiilor locale. Am propus conectarea cercetătorilor astfel încât problemele regiunilor din estul Europei să fie mai bine documentate și mai clar prezentate în procesul decizional.
Cooperarea poate însemna studii comparative, servicii și date accesibile altor cercetători, demonstrații practice și recomandări pentru autorități. Pentru un oraș, beneficiul poate fi o decizie mai bine fundamentată. Pentru o fermă, o practică de adaptare verificată. Pentru o întreprindere, o legătură cu expertiza de care are nevoie. Niciunul dintre aceste rezultate nu apare automat. Ele trebuie pregătite și evaluate.
Sprijin național și legături europene
Róbert Szép, directorul institutului, a subliniat că cercetările dispersate trebuie conectate într-o rețea capabilă să abordeze problematica întregului arc carpatic.
Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, a exprimat sprijinul autorității pentru pregătirea unui hub de cercetare montană coordonat din Miercurea Ciuc și a evidențiat rolul cercetării în creșterea economică bazată pe productivitate.
Attila Korodi, primarul municipiului Miercurea Ciuc, a arătat că deciziile bune de dezvoltare teritorială au nevoie de cunoașterea provocărilor tot mai severe cu care se confruntă zonele montane.
Tanya Hristova, prim vicepreședintă a Comisiei SEDEC, a evidențiat valoarea europeană a conectării laboratoarelor, terenurilor de cercetare și expertizei pentru a răspunde unor întrebări care depășesc capacitatea unei singure instituții.
Jean David Malo, director interimar pentru SEC și inovare în cadrul DG Cercetare și Inovare a Comisiei Europene, a transmis prin mesaj video că valoarea cunoașterii trebuie creată și în regiunile montane și periferice, nu doar în capitale și marile centre urbane.
Patricia Postigo McLaughlin, responsabilă de politici în unitatea pentru știință deschisă și infrastructuri de cercetare a aceleiași direcții generale, a explicat online că infrastructura europeană de cercetare înseamnă resurse și servicii puse la dispoziția utilizatorilor externi, nu doar cercetarea realizată de echipa proprie a unui institut.
Marcin Fijołek, membru al Comitetului European al Regiunilor, a susținut importanța dezvoltării unei strategii pentru Carpați ca instrument de conectare a cercetării cu dezvoltarea regională.
Prin KEP și cadrul mai larg de cooperare prezentat la eveniment, care implică și Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, dorim să continuăm dialogul instituțional. Un viitor contact cu JRC trebuie să ajute la evaluarea relevanței științifice și a utilității pentru politici publice a propunerii.
Comunitățile nu trebuie să rămână doar surse de date
Tamás Tankó, specialist în comunicare, a cerut ca oamenii locului să fie parteneri ai cercetării, iar rezultatele să ajungă la fermieri, tineri, administrații și întreprinderi.
István Imecs, vicepreședintele Asociației Project BAG, a insistat asupra accesului la studiile deja realizate despre Lacul Sfânta Ana și asupra trecerii de la cunoașterea problemei la o soluție aplicabilă.
Szilárd Szabó, șef de serviciu în cadrul direcției județene de mediu din Harghita, a subliniat că intervențiile trebuie să urmărească îmbunătățirea stării lacului cu respectarea legislației de protecție a naturii.
Christian Savin, șeful Serviciului Regional Moldova al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, a evidențiat necesitatea implicării de la început a autorităților competente și a accesului la date științifice.
Hugo Kristó, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Harghita, a subliniat disponibilitatea pentru cooperare și necesitatea implicării nivelurilor competente de decizie.
Discuția nu a stabilit o intervenție definitivă asupra lacului. A demonstrat însă de ce cercetarea, competențele legale și responsabilitatea locală trebuie conectate înainte de aplicarea unei măsuri.
Pregătire acum pentru viitoarele oportunități
Negocierile privind bugetul UE pentru perioada 2028 până în 2034 și propunerea de planuri de parteneriat naționale și regionale fac necesară pregătirea din timp. Regulile finale nu sunt încă stabilite. Nu trebuie promise fonduri automate, dar nici amânată definirea proiectelor și parteneriatelor.
Solicit Consiliului Județean Harghita să pregătească, împreună cu actorii locali, viziuni sectoriale actualizate și planuri de acțiune și parteneriat. Este o abordare utilă și pentru alte județe și orașe din România: pornim de la nevoi documentate, identificăm partenerii și pregătim intervenții care pot fi susținute prin rezultate.
Invit administrațiile și instituțiile interesate din țară să contribuie la această cooperare. România are nevoie de regiuni capabile să folosească și să producă cunoaștere, nu doar să solicite finanțare. Tinerilor trebuie să le lăsăm șanse reale, încredere și capacitatea de a construi împreună. Acesta este sensul demersului început la Miercurea Ciuc.
