Banii europeni trebuie să ajungă și în comunitățile care au rămas la marginea oportunităților
Borboly Csaba cere protejarea programului AgoraEU și pregătirea din timp a parteneriatelor locale. Cultura, patrimoniul, presa independentă și participarea civică nu trebuie să devină privilegii ale marilor centre.
Bruxelles, 19 noiembrie 2026
România și celelalte țări din estul Europei trebuie să participe activ la construirea viitorului buget european, nu să aștepte publicarea ghidurilor de finanțare. Acesta este mesajul transmis de Borboly Csaba, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita și raportor al Comitetului European al Regiunilor pentru AgoraEU, în dezbaterea din 19 noiembrie privind viitorul cadru financiar multianual.
La discuție au participat Carla Tavares și Siegfried Mureșan, coraportorii Parlamentului European pentru bugetul multianual. În centrul dezbaterii s-au aflat protejarea finanțării europene și rolul real al autorităților locale și regionale.
Dezvoltarea are nevoie și de încredere
„Putem construi drumuri și putem sprijini economia. Dar oamenii trebuie să simtă și că sunt ascultați, că au acces la informații credibile și că pot participa la viața comunității. Europa trebuie să investească atât în economie, cât și în democrație”, a subliniat Borboly Csaba, rezumând mesajul intervenției sale.
Apelul său a vizat protejarea AgoraEU, fără reducerea fondurilor pentru coeziune sau agricultură. Aceste obiective nu trebuie puse în competiție. O comunitate are nevoie de infrastructură și locuri de muncă, dar și de biblioteci vii, patrimoniu transmis mai departe, presă independentă și organizații civice active.
Atunci când oamenii se simt ignorați, încrederea în instituții scade. În acest spațiu pot câștiga teren dezinformarea și influențele externe. Sprijinirea participării și a informării corecte este, de aceea, parte a rezilienței democratice.
Acces real, nu doar eligibilitate pe hârtie
AgoraEU ar reuni sprijinul european pentru cultură, media și participare democratică în perioada 2028–2034. În activitatea sa de raportor, Borboly Csaba a urmărit ca viitoarele reguli să țină cont și de capacitatea administrativă a orașelor mici, comunelor și organizațiilor locale.
Nu este vorba despre a afirma că aceste comunități nu au primit niciodată sprijin european. Este vorba despre o problemă de acces: o asociație cu doi oameni activi nu dispune de aceleași resurse ca o instituție mare, cu personal specializat în proiecte.
„Oportunitatea europeană nu trebuie să existe doar pentru cei care își permit deja să pregătească dosare complicate. Trebuie să poată intra în competiție și o comunitate mică, dacă are o idee bună și parteneri serioși.”
Propuneri care pot face diferența
Printre direcțiile susținute se numără proceduri mai simple, cereri în două etape, granturi de valoare mică și sprijin prin organizații intermediare. Scopul este ca resursele să ajungă mai aproape de beneficiari, fără ca fiecare inițiativă locală să fie obligată să construiască singură o structură administrativă complexă.
Monitorizarea distribuției teritoriale ar permite observarea comunităților care participă prea puțin și identificarea obstacolelor. Contează nu doar adresa organizației câștigătoare, ci și locul unde se desfășoară activitățile și oamenii care beneficiază efectiv de ele.
O altă direcție este transmiterea patrimoniului viu și a meșteșugurilor. Cooperarea dintre un meșter, o școală și tineri poate lega cultura de formare și de oportunități locale. Sprijinul pentru presă trebuie să respecte independența editorială și să faciliteze accesul cetățenilor la informații credibile, inclusiv acolo unde piața este mică.
Recunoașterea diversității culturale și lingvistice, participarea tinerilor și cooperarea dintre localități completează această abordare. Înfrățirile pot deveni parteneriate de lucru, nu doar întâlniri oficiale.
Un mesaj comun despre rolul regiunilor
În intervențiile lor, coraportorii Parlamentului European au insistat asupra finanțării adecvate și a participării autorităților teritoriale. Carla Tavares a subliniat importanța implicării regiunilor și municipalităților de la început. Siegfried Mureșan a susținut că rolul regiunilor trebuie garantat prin reguli obligatorii în planificare și implementare.
Aceste poziții nu reprezintă aprobarea tuturor propunerilor pentru AgoraEU. Ele arată însă importanța politică a unei idei comune: deciziile europene funcționează mai bine când experiența locală este prezentă la masa negocierilor.
„Cooperarea cu raportorii Parlamentului European ne-a ajutat să aducem nevoile locale în discuție. Acum trebuie apărate atât resursele, cât și regulile care le fac accesibile”, a precizat Borboly Csaba.
Județele trebuie să se pregătească înainte de lansarea apelurilor
Consiliile județene și primăriile sunt invitate să își actualizeze, împreună cu instituțiile culturale, școlile, organizațiile civice și partenerii economici, prioritățile și planurile de acțiune. Pregătirea înseamnă obiective clare, responsabilități, parteneriate și proiecte care răspund unor nevoi reale.
Nu toate inițiativele se vor încadra în AgoraEU. Important este ca fiecare idee să fie legată de instrumentul potrivit, iar programele să fie utilizate complementar, cu respectarea regulilor. Detaliile viitorului buget și ale implementării naționale rămân în negociere.
Pentru județele din România și pentru comunitățile similare din estul Europei, miza este să nu mai ajungă târziu la o competiție ale cărei condiții au fost stabilite fără ele.
„Invit autoritățile și organizațiile din județele României să susțină această direcție și să vină cu probleme concrete, idei și parteneriate. O voce comună este mai puternică decât multe inițiative izolate. Nu ne permitem ca diferențele de capacitate administrativă să decidă viitorul comunităților noastre.”
Pentru generația care ajunge acum la maturitate, viitorul buget nu este un exercițiu tehnic. El poate influența locul în care va învăța, va lucra și își va construi viața. De aceea, pregătirea și reprezentarea trebuie să înceapă acum.
