Prezenta evaluare a impactului (EI) pune accentul pe finanțarea din partea UE care sprijină domeniile de politică ale educației, formării, solidarității, tineretului, mass-mediei, culturii și sectoarelor creative, valorilor și societății civile la nivel transfrontalier. Scopul său este de a evalua cele mai importante opțiuni de politică pe care se bazează propunerile legislative privind programele din următorul cadru financiar multianual (CFM).
De asemenea, pe baza rezultatelor evaluărilor la jumătatea perioadei ale actualelor instrumente de finanțare pentru perioada 2021-2027, prezenta evaluare a impactului ia în considerare obiectivul ambițios, stabilit în Orientările politice, care prevede un nou buget pe termen lung al UE mai bine orientat, mai simplu, cu un impact mai mare și articulat printr-un număr mai mic de programe.
În analiza contextului, la definirea problemei și la stabilirea obiectivelor sunt luate în considerare diverse aspecte de politică, care fundamentează alegerile privind arhitectura de finanțare. Având în vedere că structura următorului CFM va fi semnificativ diferită de cea actuală[1], prezenta evaluare a impactului nu include scenarii bugetare în această etapă.
Pe lângă rezultatele evaluărilor programelor actuale la jumătatea perioadei și ale evaluărilor finale ale programelor anterioare, prezenta EI se bazează pe exercițiile de analiză a cheltuielilor și pe diverse rapoarte, studii și cercetări sectoriale. Evaluarea reflectă și rezultatele consultării publice deschise (CPD) în urma căreia s-au primit 5 845 de răspunsuri valabile, precum și ale altor consultări ale părților interesate organizate de Comisie în cadrul acestui exercițiu.
Probleme
Prezenta evaluare a impactului pornește de la analiza provocărilor actuale și a factorilor generatori de probleme în domeniile de politică vizate din cadrul clusterului. În conformitate cu orientările politice pentru exercițiul CFM și, în special, cu obiectivul de a construi un buget bazat pe politici, la analiza modului de definire a problemei și la stabilirea obiectivelor sunt luate în considerare diverse aspecte de politică, ceea ce contribuie la alegerea arhitecturii viitoarelor programe de finanțare.
Analiza a identificat faptul că bugetul UE are potențialul, încă nevalorificat, de a contribui la abordarea provocărilor care afectează domeniile de politică din acest cluster. Aceasta a condus la definirea a trei probleme care afectează intervenția financiară a UE: două dintre ele se referă la conținutul politicilor, iar cea de a treia vizează provocările care afectează conceperea și punerea în aplicare a intervenției financiare.
Problema 1: Amenințări la adresa democrației, a drepturilor fundamentale și a valorilor, culturii și diversității culturale din UE, precum și restrângerea spațiilor civice și mediatice
Problema 2: Insuficiența aptitudinilor și a competențelor-cheie pentru viață și pentru activitatea profesională
Problema 3: Provocări privind conceperea și arhitectura instrumentelor de finanțare ale UE menite să remedieze problemele legate de politici.
Fiecare problemă este explicată amănunțit printr-o serie de factori determinanți care descriu aspecte specifice ale problemei și detaliază principalele aspecte care trebuie abordate prin intervenția financiară a UE. Evaluarea impactului ilustrează și motivele pentru care problemele respective și factorii lor determinanți riscă să persiste în lipsa sprijinului financiar din partea UE, analizându-le prin prisma setului de megatendințe identificate de Centrul de competență pentru previziuni al Comisiei Europene[2].
Obiective
Răspunsul pe care îl pot oferi viitoarele instrumente de finanțare ale UE pentru a aborda aceste probleme este apoi defalcat în obiective generale și specifice. Concret, EI asociază câte un obiectiv general fiecăreia dintre cele trei probleme identificate:
Obiectivul general 1: Consolidarea și aprofundarea capacității UE de a contribui financiar, de a oferi valoare adăugată și de a promova drepturile fundamentale și valorile UE, democrația, mass-media și cultura.
Obiectivul general 2: Consolidarea și aprofundarea capacității UE de a contribui financiar, de a sprijini și de a oferi valoare adăugată educației și formării, tineretului, sportului și solidarității transfrontaliere, contribuind la dobândirea de competențe pentru viață și pentru activitatea profesională.
Obiectivul general 3: Consolidarea și aprofundarea capacității UE de a contribui financiar și de a oferi valoare adăugată în cadrul acestor politici, pe baza unui concept care să încurajeze adecvarea finanțării în raport cu politicile, simplificarea, coordonarea și sinergiile.
Fiecare obiectiv general este apoi defalcat în obiective specifice, care descriu la un nivel mai mare de granularitate contribuția pe care o poate aduce intervenția financiară a UE pentru atingerea obiectivului (obiectivelor) general(e).
Necesitatea și valoarea adăugată a acțiunii UE
Domeniile de politică vizate de prezenta EI sunt ferm ancorate în tratatele UE, care constituie temeiurile juridice pentru acțiunea derulată de UE prin intervenții financiare. Bugetul UE în aceste domenii este esențial pentru fundațiile UE, impulsionează progresele în toate statele membre și este necesar în special pentru: (1) abordarea provocărilor transnaționale și comune; (2) obținerea unui impact sistemic prin eliminarea lacunelor și asigurarea unei abordări europene și (3) consolidarea coerenței între politicile interne și externe.
În conformitate cu principiul subsidiarității, valoarea adăugată a acțiunii UE este demonstrată în ceea ce privește: (1) cultivarea unui sentiment de cetățenie, solidaritate și apartenență la UE; (2) asigurarea unor standarde înalte pe tot cuprinsul UE; (3) sprijinirea și consolidarea pieței unice și îmbunătățirea accesului echitabil la nivelul întregii UE și (4) generarea de valoare adăugată printr-o mai bună execuție. Valoarea adăugată și impactul trebuie interpretate în contextul resurselor bugetare disponibile.
Opțiuni de politică
Pentru a aborda provocările descrise în secțiunea anterioară, având în vedere probabilitatea ridicată ca acestea să persiste în viitor și faptul că intervenția UE în acest domeniu este necesară și aduce valoare adăugată, EI are în vedere trei opțiuni alternative pentru arhitectura viitoarei finanțări din partea UE. Sunt prezentate și opțiunile suplimentare care au fost analizate, dar la care s-a renunțat într-un stadiu incipient – și anume întreruperea finanțării din partea UE, fuziunea programului „Justiție” și alte configurații de fuzionare.
Opțiunile au fost concepute pe baza unei serii de criterii[3] identificate printr-o cartografiere și analiză inițială a componentelor și a aspectelor legate de punerea în aplicare a instrumentelor de finanțare ale UE din actuala perioadă de programare care sprijină domeniile de politică relevante.
Prima opțiune reprezintă scenariul de referință, în care programele existente continuă ca programe de sine stătătoare (opțiunea 1 – continuitate). A doua opțiune propune două programe, fiecare dintre ele sprijinind în primul rând una dintre cele două probleme cauzate de politici și obiectivele generale corespunzătoare (opțiunea 2 – consolidare bazată pe obiective). A treia opțiune propune un program unic, care sprijină punerea în aplicare a tuturor domeniilor de politică incluse în acest cluster (opțiunea 3 – integrare deplină). Programul „Justiție” rămâne de sine stătător în toate scenariile, din motive legate de temeiul său juridic.
După prezentarea celor trei opțiuni de politică, EI oferă o analiză a impactului lor potențial principal asupra celor mai relevante dimensiuni sociale (de exemplu contribuția la reziliența democratică și societală, contribuția la incluziunea și coeziunea socială, impactul asupra dezvoltării personale, sociale, civice și profesionale a cetățenilor), economice (de exemplu competitivitatea sau capacitatea de inserție profesională) și de mediu. În plus, EI prezintă o analiză a costurilor și a beneficiilor, precum și impactul opțiunilor asupra digitalizării, a drepturilor fundamentale și a egalității. De asemenea, analizează contribuția opțiunilor la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite.
Pe lângă analiza impacturilor, EI realizează și o comparație între cele trei opțiuni bazate pe modelul analizei multicriteriale la nivel societal (SMCE), care a fost considerată adecvată pentru acest exercițiu specific, având în vedere amploarea și diversitatea intervențiilor de la nivelul acestui cluster. Prin intermediul SMCE, cele trei opțiuni sunt comparate în funcție de patru dimensiuni, și anume eficacitatea, eficiența, coerența și proporționalitatea lor. Pentru fiecare dintre aceste dimensiuni s-a convenit asupra unui set de obiective, care reflectă prioritățile prezentate în cadrul obiectivelor generale 1, 2 și 3. Impactul celor trei opțiuni a primit apoi un punctaj pe baza unui set de 39 de indicatori conveniți, utilizând următoarele valori: – (cele mai nefavorabile), –, -, =, +, ++, +++ (cele mai favorabile). Punctajul s-a sprijinit pe o evaluare a experților, bazată pe rezultatele evaluărilor actuale, pe analizele cheltuielilor, pe orientări și rapoarte privind politicile, pe studii și consultări publice deschise, precum și pe rapoarte și sondaje sectoriale independente. Clasamentul a fost obținut prin aplicarea modelului SOCRATES, pornind de la ipoteza că toți indicatorii au aceeași pondere[4]. Robustețea rezultatelor obținute a fost verificată prin analize de sensibilitate locale și globale, în pofida unor limitări în ceea ce privește disponibilitatea datelor pentru triangularea rezultatelor. Anexa 4 la evaluarea impactului oferă explicații suplimentare cu privire la metodologia de mai sus și la ierarhizarea opțiunilor de politică.
Opțiunea preferată
Rezultatul acestei comparații demonstrează că opțiunea 2 („consolidare bazată pe obiective”) oferă un potențial mai bun decât celelalte opțiuni analizate. Concret, aceasta creează posibilități pentru coordonare și flexibilitate sporite și pentru o utilizare cu un impact mai mare a bugetului UE, menținând în același timp un accent clar pe obiectivele de politică. Pe scurt, opțiunea 2 oferă echilibrul optim între simplificare și relevanță politică. În plus, această opțiune răspunde în cea mai mare măsură solicitărilor exprimate de părțile interesate și de public, și anume o mai bună accesibilitate la finanțare, flexibilitatea alocării resurselor și menținerea vizibilității mărcilor consacrate în cadrul acestui cluster.
Succesul inițiativei va fi monitorizat în raport cu cadrul de performanță pentru bugetul post-2027.
[1] Comunicarea intitulată „Calea către următorul cadru financiar multianual” (COM/2025/46 final).
[2] Platforma pentru megatendințe a Comisiei a identificat 14 megatendințe.
[3] Aspectele folosite pentru comparație au fost: contextul politic, factorii determinanți ai problemelor depistate în EI, temeiul juridic, competența/subsidiaritatea, participarea țărilor terțe, modurile de punere în aplicare, guvernanța, arhitectura internă, grupurile-țintă, brandingul și finanțarea.
[4] A se vedea instrumentul nr. 62 din setul de instrumente pentru o mai bună legiferare. Pentru a obține o ierarhie a politicilor în concordanță cu informațiile conținute în matricea de evaluare a impactului, analiza a aplicat o regulă de agregare matematică necompensatorie.
Sursă: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:52025SC0551
