Trebuie acționat acum la Bruxelles: județe precum Harghita pot pierde

Bruxelles-ul nu așteaptă. Pregătirea noului cadru bugetar al Uniunii Europene este deja în desfășurare, iar în jurul așa-numitului sistem NRPP se decide acum dacă fondurile de dezvoltare de după 2028 vor sprijini cu adevărat recuperarea decalajelor în regiunile mai puțin dezvoltate, rurale și montane sau dacă, din nou, marile orașe și centrele deja mai puternice vor fi avantajate.

Borboly Csaba, vicepreședintele Consiliului Județean Harghita și membru al Comitetului European al Regiunilor, consideră că aceasta nu este o dezbatere tehnică, ci una despre viitorul unor județe precum Harghita. Este vorba despre șansa tinerilor de a avea un viitor acasă, despre crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale, despre creșterea veniturilor și despre oprirea depopulării comunităților din care nu toată lumea se poate muta pur și simplu în marile orașe.

NRPP, adică National and Regional Partnership Plan, este un nou cadru de planificare prin care statele membre ar urma să pregătească, într-un sistem mai amplu și mai unitar, mai multe fonduri europene pentru perioada 2028–2034. Din proiectul CoR și din amendamentele depuse reiese că unul dintre cele mai mari riscuri este centralizarea excesivă a deciziilor, în timp ce nivelul local și regional ar putea fi redus la un simplu rol de executant.

Potrivit lui Borboly Csaba, acest lucru este periculos deoarece Bucureștiul nu poate decide singur de ce au nevoie județe precum Harghita sau regiunile montane, rurale ori rămase în urmă. Nevoile de dezvoltare nu sunt identice în toate părțile țării, iar planificarea nu poate fi o lucrare standardizată, impusă de sus.

De aceea, amendamentele CoR subliniază că principiile coeziunii, subsidiarității și guvernanței pe mai multe niveluri nu pot rămâne simple formule frumoase. Ele trebuie să devină practică reală. Fără implicarea obligatorie a autorităților regionale și, acolo unde este cazul, a autorităților locale, noul sistem nu va fi nici credibil, nici eficient.

Miza este ușor de înțeles și pentru cetățeni. Dacă viitoarele apeluri de proiecte și direcțiile de dezvoltare europene vor fi scrise exclusiv la birourile ministeriale, fără cunoașterea realităților din teren, atunci pot apărea programe care trec pe lângă nevoile unor județe precum Harghita.

În practică, acest lucru înseamnă că banii pot ajunge acolo unde economia este deja mai puternică, capacitatea instituțională este mai mare, lobby-ul este mai eficient, iar reacția administrativă este mai rapidă. În astfel de situații, marile orașe câștigă noi locuri de muncă și pot oferi salarii mai mari, în timp ce oamenilor din periferie li se transmite, tacit: mutați-vă dacă vreți să vă descurcați.

Borboly Csaba consideră că acest lucru contrazice însăși esența politicii de coeziune. Scopul acesteia ar trebui să fie tocmai acela ca regiunile mai puțin dezvoltate, inclusiv județe precum Harghita, să primească o șansă reală la recuperarea decalajelor, la crearea de locuri de muncă și la consolidarea condițiilor pentru rămânerea oamenilor acasă.

Amendamentele susținute de Borboly Csaba indică o direcție clară. Regulamentul trebuie să fie în concordanță cu obiectivele coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și cu principiile subsidiarității și guvernanței pe mai multe niveluri. Asta înseamnă că politica de dezvoltare nu poate fi construită exclusiv după o logică centrală, deoarece diferențele din interiorul țării sunt reale și au nevoie de răspunsuri reale.

Potrivit lui Borboly Csaba, este la fel de important ca, în cadrul revizuirii intermediare, implicarea autorităților regionale și, acolo unde este justificat, a autorităților locale să fie obligatorie. Fără acest lucru, noile priorități nu vor corespunde nevoilor teritoriale reale. Dezavantajele specifice ale regiunilor mai puțin dezvoltate, rurale, montane și rămase în urmă trebuie luate în considerare separat, deoarece județe precum Harghita nu pot fi tratate după aceeași logică aplicată marilor orașe.

Potrivit documentelor CoR, regulamentul privind Fondul NRPP este discutat în cadrul celei de-a 171-a sesiuni plenare, programată pentru 6–7 mai 2026. Documentul aprobat la nivel de comisie a primit undă verde la 5 februarie 2026, iar votul în plen are loc chiar în aceste zile.

Importanța deciziei depășește însă aceste câteva zile. Regulile vizează perioada 2028–2034, iar dacă luăm în calcul și perioada de implementare, efectele unei planificări greșite acum se pot resimți până în 2036 în județe precum Harghita. De aceea, momentul actual este o fereastră strategică: ceea ce nu reușim să includem acum în sistem va fi mult mai greu de corectat mai târziu.

Uniunea Europeană pune în prim-plan echitatea și coeziunea, dar acestea vor produce rezultate concrete doar dacă și România își face propria temă. Borboly Csaba este convins că un NRPP bun nu poate fi un document ministerial realizat prin metoda copy-paste. El trebuie să se bazeze pe analiză teritorială reală, pe nevoi, oportunități și soluții concrete adaptate fiecărei zone.

Ar fi o greșeală gravă ca acolo unde există cunoaștere, experiență în dezvoltare și specialiști, oamenii să nu fie lăsați să lucreze din timp. Dacă expertiza locală și regională din județe precum Harghita nu ajunge în activitatea guvernamentală, pierderea nu va fi suportată de instituții, ci de cetățeni.

O importanță aparte o are faptul că unul dintre coraportori este Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca. Potrivit lui Borboly Csaba, acest lucru oferă o oportunitate ca și din perspectivă românească să fie transmis mai puternic mesajul că nivelul local și regional nu poate fi exclus din munca prin care se stabilesc cadrele de dezvoltare pentru următorii ani.

Totuși, acest lucru nu este suficient în sine. Factorii de decizie din România trebuie să înțeleagă că succesul nu începe atunci când este publicat un ghid de finanțare. Succesul începe acolo unde regulile, prioritățile, criteriile de eligibilitate și accentul teritorial mai pot fi influențate din timp. Acest moment este acum.

Borboly Csaba subliniază că obiectivul nu este ca fondurile europene comune să meargă către alte țări și nici ca, în interiorul țării, aceleași mari orașe să atragă din nou oportunitățile în detrimentul zonelor rurale. Scopul este ca distribuirea fondurilor să fie corectă, bazată pe realități locale și orientată spre viitor, iar județe precum Harghita să primească instrumente reale pentru recuperarea decalajelor.

De aceea a ridicat această problemă la Bruxelles, de aceea a susținut amendamente în Comitetul European al Regiunilor și de aceea cheamă la acțiune acum, cât timp ferestrele decizionale sunt încă deschise. Bruxelles-ul nu așteaptă, zilele trec, iar oportunitățile ratate acum pot limita pentru mulți ani spațiul de dezvoltare al regiunilor mai puțin dezvoltate, precum județul Harghita.

Bruxelles, 6 mai 2026