Astăzi mulți m-au întrebat: de ce a trebuit să fiu la Bruxelles, când acasă, în județul Harghita, are loc evaluarea de sfârșit de an a primarilor – un eveniment la care mi-aș fi dorit să fiu prezent.
Răspunsul este simplu, chiar dacă nu este comod: perioada financiară a UE 2028–2034 se conturează chiar acum, iar cine nu este prezent în anticamera deciziilor, mai târziu doar se uită „cum a ieșit meniul” – fără să mai scrie el lista de bucate. Ziua de astăzi a fost despre șanse reale pentru județul Harghita, pentru Ținutul Secuiesc și pentru comunitățile maghiare din Bazinul Carpatic: șanse la finanțare, vizibilitate, forță culturală și civică, precum și la respectul cuvenit.
Și da: în timp ce mulți astăzi „ciocnesc un pahar”, eu nu am ciocnit – în parte pentru că pur și simplu nu a fost timp, în parte pentru că nu doresc să duc nimănui acasă un „pachet de virusuri” ciucan–udvarhelyean–gyergyóean. (Cine mă cunoaște știe: dacă tot e vorba de cadouri, mai bine fonduri suplimentare decât tuse în plus.)
De ce nu am putut fi astăzi acasă cu primarii?
Evaluarea anuală a primarilor este importantă. Este importantă și pentru mine personal – acolo se vede ce a funcționat, ce nu și spre ce trebuie să ne orientăm în 2026. Mi-aș fi dorit să fiu prezent.
Însă întâlnirea de astăzi de la Bruxelles nu a apărut peste noapte: data a fost stabilită din timp. Și există o frază care nu poate fi repetată suficient: credibilitatea de raportor în aceste cercuri se pierde o singură dată. Dacă nu ești acolo când contează, următoarea ușă se deschide doar pe jumătate.
În plus, ceea ce discutăm astăzi la Bruxelles nu este o „chestiune îndepărtată”: sunt decizii cu care ne vom întâlni acasă peste 5–6 ani – în condițiile de finanțare, în sprijinul disponibil, în administrație și în faptul că cine are șanse și cine nu.
AgoraEU: de ce este important să fiu „în interior” într-o instituție a UE?
Astăzi, la consultarea cu părțile interesate, am vorbit despre AgoraEU – cadrul care, în perioada următoare, poate oferi sprijin mai mare și mai coordonat pentru cultură, media, valori, cetățenie, tineret și curaj civic.
Mesajul meu a fost același ca întotdeauna:
- Simplificare – da; centralizare – nu.
- Subsidiaritate – da; „o mărime pentru toți” – nu.
- Actorii locali și regionali să nu fie doar „beneficiari”, ci parteneri reali, pentru că cultura și democrația trăiesc la nivel local: în orașe, sate și comunități.
A trebuit să fiu aici pentru că resursele trebuie aduse în județul Harghita, în Ținutul Secuiesc și, mai larg, în programele maghiare din Bazinul Carpatic:
pentru cultură, protecția patrimoniului, media și activitățile valoroase ale organizațiilor noastre civice.
Astăzi am avut discuții și cu actori-cheie, între care:
- dna Sneška Quaedvlieg-Mihailovic – Secretar General al Europa Nostra (prezentă personal)
Aceste întâlniri nu sunt „fotografii de protocol”. Sunt construcții de punți: aliați, argumente, parteneriate. Pentru că, dacă vrem ca în 2028–2034 și regiunile periferice să aibă șanse reale, regulile trebuie setate acum, astfel încât să nu câștige mereu doar „cei mari”.
UDMR: suntem puțini, dar lucrăm în echipă – acasă și la Bruxelles
Aici apare o dimensiune importantă, adesea invizibilă: nu este o muncă individuală.
În UDMR suntem puțini, dar lucrăm ca o echipă: la nivel local, în Parlament, în Guvern și aici, la Bruxelles. De multe ori, în politica românească, cel mai mare dezavantaj este graba și decizia ad-hoc. Noi, dimpotrivă, coordonăm, căutăm aliați și reprezentăm consecvent o direcție.
Nu pentru că este ușor. Ci pentru că, dacă suntem puțini, trebuie să construim majorități mai inteligent: cu argumente, parteneriate și coerență pe toate nivelurile.
Este important și pentru România: fără strategie, primești „ce se nimerește” – și trebuie să gătești din ce ai. Eu am fost astăzi aici ca să nu plutim în derivă, ci să modelăm ceea ce urmează.
Protest la Bruxelles: pentru fermieri în exterior, pentru viitor în interior
Astăzi a avut loc și un protest la Bruxelles și, da, au fost prezenți și reprezentanți ai fermierilor din Ciuc și din județul Harghita. I-am susținut.
De ce? Pentru că ceea ce reprezintă ei nu este o „problemă de sector”, ci un mod de viață, continuitate și viitorul peisajului. Ei cer ca valoarea muncii lor să nu fie sufocată de un sistem excesiv birocratic, în timp ce piața este distorsionată de importuri ieftine, adesea cu condiții de concurență neloiale.
Și aici vine mesajul central al zilei:
între cultură–media–curaj civic și agricultură există mai multe puncte comune decât pare la prima vedere.
Fermierii din mediul rural nu produc doar hrană. Ei:
- transmit valorile și obiceiurile din generație în generație,
- păstrează gastronomia, frumusețea peisajului și modelele comunitare,
- mențin, prin agricultura tradițională, un peisaj locuibil și divers.
Acest lucru nu trebuie desființat.
De aceea este perfect compatibil ca, într-o singură zi, eu să lucrez „în interior” pentru cadrul 2028–2034, iar ei să lupte „în exterior” pentru ca, din 2028, viața la sat să fie mai bună. Faptul că astăzi am fost într-o clădire a unei instituții europene nu înseamnă că am ales cealaltă parte a baricadei. Am ales același lucru ca fermierii noștri: viitor, continuitate și reguli corecte.
Suntem o echipă.
Unii stau în stradă. Alții discută regulile în interior.
Scopul este comun: ca din 2028 să fie mai bine, nu mai rău, pentru copiii noștri.
Ce duc acasă din această zi?
Uniunea Europeană a următorilor ani se formează cu viteză supersonică, iar cine nu se pregătește va primi doar un „o să fie ceva”. Noi nu trebuie să reacționăm ad-hoc, ci să ținem o direcție: valori, patrimoniu, cultură, comunitate, mediul rural, tineri, forță civică.
Pentru asta am lucrat astăzi – chiar dacă nu am fost în cea mai bună formă. Nu ne putem opri, pentru că miza este mare: respect, resurse, șanse.
Mulțumesc pentru înțelegere și celor care, astăzi, m-au așteptat acasă, în județul Harghita. Ziua de astăzi nu a fost o absență, ci o investiție: pentru ca ceea ce se poate porni astăzi la Bruxelles să se vadă mâine și acasă.
Bruxelles, 18.12.2025
