Cazul urșilor la Bruxelles: acum există o șansă ca la București să se ia decizii de fond Am căutat și am găsit aliați — testul de stres este momentul care nu trebuie ratat
A fost o zi plină. De dimineață până seara: ședințe, consultări, workshopuri — în cadrul programului celei de-a 11-a Zile a Extinderii organizate de CoR, grupul de lucru pentru Bosnia, întâlnire cu doamna președintă a Federației Bosnia și Herțegovina, iar după-amiază un workshop despre comunicarea extinderii. Despre acestea au apărut deja informații. Acum scriu despre motivul pentru care, și în această seară, simt că a meritat să vin aici.
Intergroup-ul: aici și acum se decide dacă deciziile de la București vor putea fi puse în aplicare
Seara am participat la reuniunea Intergroup-ului pentru Vânătoare și Patrimoniu Natural din Parlamentul European. Au fost prezenți reprezentantul Comisiei, Federația Europeană de Vânătoare și Conservare (FACE), experți în protecția naturii și juriști. Tema a fost testul de stres al Directivei Păsări și al Directivei Habitate — procesul prin care Comisia Europeană analizează anul acesta dacă aceste acte legislative mai sunt și astăzi adecvate scopului pentru care au fost create.
Nu am fost acolo ca să asist. Am fost acolo ca să găsesc aliați și să formulez o propunere concretă.
Pentru că miza reală nu este la Bruxelles. Miza reală este la București.
România se află în mijlocul unei dezbateri constituționale. Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea privind cota de recoltare la urs, inițiată de Tánczos Barna și de UDMR. Dezbaterea va avea loc pe 24 iunie. Această lege trebuie promulgată — este mare nevoie de ea.
Dar, singură, nu este suficientă. Atâta timp cât cadrul juridic european nu se schimbă, atâta timp cât ursul brun este specie strict protejată pe teritoriul României, conform anexei IV a Directivei Habitate, orice decizie internă rămâne expusă acuzației de conflict cu dreptul european și riscului de contestare în instanță. Nu este un risc teoretic. Este realitatea ultimilor ani. De aceea trebuie să lucrăm la Bruxelles — nu în locul acestor demersuri, ci pentru ele și în sprijinul lor.
Precedentul lupului: ceea ce Europa a făcut o dată poate face din nou
În decembrie 2024, Convenția de la Berna — la solicitarea Uniunii Europene — a mutat lupul din anexa II, a speciilor strict protejate, în anexa III. Motivul a fost simplu: populația a atins o stare favorabilă de conservare. Dacă acest argument a fost suficient în cazul lupului, același principiu trebuie aplicat și ursului brun din România, a cărui populație este estimată astăzi între 10.400 și 12.800 de exemplare.
Asta le-am spus în această seară reprezentanților FACE. Propunerea mea este următoarea: cu greutatea instituțională a Comitetului European al Regiunilor și cu dovezile științifice ale FACE, să ducem împreună acest argument în procesul testului de stres — coordonat, în cadrul consultării al cărei termen-limită este 4 august. Un aviz din proprie inițiativă al CoR, pentru care îmi asum rolul de raportor, ar reprezenta o poziție guvernamentală formală, pe care Comisia este obligată să o ia în considerare. Aceasta nu este lobby. Este muncă instituțională.
Pădurea a crescut, nu a scăzut
Aud contraargumentul: ați tăiat pădurile. Faptele sunt următoarele: în ultimii zece ani, suprafața împădurită a județului Harghita a crescut cu 17%. Urșii nu apar în sate, pe trasee turistice și la marginea orașelor pentru că și-au pierdut habitatul. Frica naturală a dispărut, iar populația a depășit capacitatea naturală de suport. Acesta este un fapt științific, nu o opinie politică.
Astăzi nu doar ciobanul de la munte își teme turma. Astăzi omul se teme pentru propria integritate fizică. Această realitate trebuie reflectată și de dreptul european. Pentru asta lucrăm. Nu renunțăm.
Borboly Csaba
Președintele Consiliului Județean Harghita
Bruxelles, 2 iunie 2026
