România rămâne în urmă – ultimele zile ale consultării europene privind problema ursului brun

Borboly Csaba, raportor al Comitetului European al Regiunilor pentru convietuirea cu carnivorele mari, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita, a susținut o conferință de presă privind testul de rezistență („stress test”) al Directivelor Habitate și Păsări la nivelul Uniunii Europene. Mesajul central este clar: România este una dintre cele mai afectate țări, cu victime umane și probleme grave, dar prezența românească în consultare este aproape inexistentă. Chestionarul public poate fi completat doar până pe 10 august – acestea sunt ultimele zile în care Bruxelles-ul poate afla situația reală din România.

Din peste 2500 de chestionare completate, doar 16 sunt din România

Reprezentantul Direcției Generale Mediu a Comisiei Europene, Bartal András, a precizat în materialul-suport prezentat la conferința de presă că, până în prezent, au fost primite peste 2500 de chestionare în cadrul consultării publice, dintre care doar 16 au fost completate de participanți din România. Acest procent este practic nul – în timp ce România are cea mai mare populație de urs brun din Europa, iar în acest an s-au înregistrat din nou atacuri cu victime umane.

„Este inutil să ne așteptăm ca cei de la Bruxelles să înțeleagă că avem o problemă la noi, dacă nu facem efortul minim de a le spune acest lucru” – a declarat Borboly Csaba. Potrivit raportorului, această pasivitate pune în pericol chiar posibilitatea ca realitatea românească să fie inclusă în procesul decizional al Comisiei.

România nu a completat încă chestionarul consultării dedicate statelor membre

Situația este și mai gravă în cazul consultării țintite („targeted consultation”), adresată direct statelor membre. Așa cum a explicat Bartal András, Comisia a purtat discuții aprofundate cu zece state membre despre testul de rezistență – România nu s-a numărat printre acestea, în schimb Slovacia da, iar reprezentanții slovaci au evidențiat la rândul lor problemele legate de populația de urs brun, la fel ca Finlanda, Estonia și Suedia.

Chestionarul țintit a fost deja completat de aproape toate statele membre – România, care la finalul lunii iunie 2026 a inițiat împreună cu Slovacia, în cadrul Consiliului Agrifish, o cerere ca Comisia Europeană să analizeze transferul ursului brun din Anexa IV în Anexa V a Directivei Habitate, nu a făcut acest lucru până în prezent, cu toate că termenul-limită a expirat deja. Acest chestionar ar fi exact forumul oficial în care România ar putea argumenta, cu documente și cazuri concrete, de ce este necesară revizuirea statutului de protecție.

Ministerul Mediului nu a acționat încă

Ministerul Mediului din România – partenerul oficial român în cadrul dialogului „Nature Dialogue” desfășurat cu Comisia Europeană pe tema testului de rezistență – nu se numără printre cele 17 state membre care au inclus în planul lor strategic PAC finanțarea măsurilor preventive legate de carnivorele mari.

Rădăcina problemei: articolul 12 și Anexa IV – atâta timp cât nu se schimbă, orice măsură poate fi contestată

Borboly Csaba a subliniat în cadrul conferinței de presă rădăcina juridică a problemei. Atâta timp cât ursul brun rămâne în Anexa IV a Directivei Habitate, conform articolului 12, adică între speciile strict protejate, orice măsură – fie o lege adoptată de parlament cu majoritate covârșitoare, fie o decizie guvernamentală, ministerială sau de orice alt nivel – poate fi contestată și blocată pe cale juridică în sistemul de justiție românesc. Motivul este că în sistemul juridic românesc oricine – inclusiv o singură parte interesată – poate se adreseze instanței, fiind suficient ca cauza să fie analizată de un judecător sau un complet care decide exclusiv din perspectivă de protecție a naturii, fără a lua în considerare interesele de siguranță publică, sănătate publică sau dezvoltare rurală. Exact acest lucru s-a întâmplat cu legea ursului: legea privind cotele de intervenție și prevenție, adoptată de parlament, a fost trimisă de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională; instanța a declarat-o constituțională, însă promulgarea nu a avut loc până în prezent.

„Aceasta trebuie să înțeleagă toată lumea: Bruxelles-ul oferă o oportunitate, dar dacă noi nu spunem care este problema, nu se pot lua măsuri. În majoritatea statelor membre nu există o astfel de problemă precum în România, de aceea rămân nedumeriți – ei spun că există toate posibilitățile, să acționăm, să protejăm oamenii și animalele, să gestionăm responsabil populația de faună sălbatică. Și totuși vedem că în România acest lucru nu este posibil în practică, atâta timp cât articolul 12 și Anexa IV rămân în forma actuală, și atâta timp cât ursul carpatin este inclus acolo” – a declarat Borboly Csaba.

Rolul lui Tánczos Barna: demers de succes în Consiliul Agrifish, colaborare pe mai multe niveluri

Borboly Csaba a evidențiat rolul și munca eficientă a viceprim-ministrului Tánczos Barna, în prezent ministru interimar al Agriculturii. Tánczos Barna a fost cel care, la finalul lunii iunie 2026, a inițiat în numele României, împreună cu Slovacia, în cadrul Consiliului Agrifish, revizuirea statutului de protecție al ursului brun, și el a fost inițiatorul legii ursului, adoptată de parlament cu o majoritate de aproape 90 la sută. Potrivit lui Borboly Csaba, exact acest tip de demers ferm, pe mai multe niveluri – la nivelul Consiliului UE, la nivel parlamentar și la nivel guvernamental – este necesar și acum, pentru ca cei de la Bruxelles să înțeleagă: în România nu este vorba doar de un consens larg privind gravitatea problemei, ci și de faptul că sistemul de aplicare a legii din țară este unul specific, care blochează în sine punerea în practică a măsurilor deja adoptate. Prin urmare, este necesară o colaborare pe mai multe niveluri – european, guvernamental și regional.

Următorul pas: un nou raport în cadrul Comitetului European al Regiunilor

Borboly Csaba a anunțat că, în cadrul Comitetului European al Regiunilor, se estimează că va fi inițiată elaborarea unui nou raport pe această temă, care să abordeze în mod specific și obstacolele legate de aplicarea legii, inclusiv problemele practice generate de articolul 12 și Anexa IV.

Ultimele zile – opinia fiecăruia contează

Consultarea publică se închide pe 10 august 2026. Borboly Csaba atrage atenția tuturor locuitorilor din România – indiferent de vârstă, sex sau ocupație – că cei care au experiențe sau opinii legate de problema ursului mai au câteva zile pentru a completa chestionarul. Platforma de Informare privind Carnivorele Mari (ursharghita.ro) oferă un ghid pas cu pas și linkul direct pentru înregistrare și completarea chestionarului, pentru ca acest demers să fie cât mai simplu posibil.

Pașii necesari pentru completarea chestionarului și linkul direct sunt disponibile pe platforma ursharghita.ro – Chestionarul testului de rezistență.

După încheierea consultării, în septembrie va avea loc un eveniment de tip „reality check” și discuții cu statele membre și părțile interesate, la finalul lunii octombrie comisarul european pentru mediu va organiza un dialog privind implementarea, iar raportul final al testului de rezistență este așteptat până la finalul anului 2026. Potrivit lui Borboly Csaba, fiecare săptămână în care România nu se face auzită reprezintă o oportunitate pierdută.