Din Bruxelles: banii există, doar că nu ajung la noi

Ce s-a întâmplat astăzi la Bruxelles?

Comisia Europeană a convocat grupul său de experți în domeniul economiei sociale. Grupul se numește GECES. Acesta este organismul care oferă consultanță Comisiei cu privire la modul în care trebuie distribuite fondurile europene cu destinație socială.

Am participat la această reuniune în calitate de reprezentant desemnat al Comitetului Regiunilor. Comitetul Regiunilor este singura instituție a Uniunii Europene care reprezintă direct nivelul local și regional la Bruxelles.

Ședința a început la ora 11:00 și a durat până la ora 18:00. Pe ordinea de zi au fost șase teme mari.

De ce este important acest lucru pentru oamenii din județul Harghita?

Între 2021 și 2027, Uniunea Europeană pune la dispoziția României 7,3 miliarde de euro pentru obiective sociale, prin programul ESF+. Acești bani sunt destinați creării de locuri de muncă, serviciilor sociale și dezvoltării întreprinderilor.

În următorul ciclu bugetar al Uniunii Europene, între 2028 și 2034, această sumă va crește în continuare. România ar urma să primească peste 8 miliarde de euro pentru obiective sociale și de dezvoltare rurală.

Din acești bani, județul Harghita a primit până acum proporțional prea puțin. Nu pentru că nu ar fi existat nevoie. Ci pentru că sistemul de distribuire favorizează marile orașe.

Pentru toate temele de mai jos am înaintat, într-o formă sau alta, propuneri scrise concrete președintelui Consiliului Județean Harghita, solicitând ca aceste domenii să îmi fie încredințate spre coordonare și să începem pregătirea. Pot veni foarte mulți bani în județul nostru, dacă ne pregătim să îi atragem.

Din păcate, nu am primit niciun răspuns, iar săptămânile și lunile trec. Încet, „fereastra de oportunitate” se închide și riscăm să rămânem un județ al salariului minim. Este păcat să rămânem pe această listă a celor 28.

Când avem ocazia să nu mai culegem doar firimiturile pe care alții nu le folosesc, ci să întoarcem lucrurile în favoarea noastră, trebuie să acționăm.

Acest lucru se poate realiza doar prin decizii responsabile de conducere, atunci când nu vrem să rămânem mici și nu lăsăm problemele zilnice să acopere viitorul. Viața județului nostru nu se încheie în 2028.

Tinerii noștri, dar nu doar ei, au nevoie de perspectivă. Iar în acest domeniu ar exista oportunități pentru foarte mulți oameni.

Prima temă: de ce moare fiecare cooperativă socială?

România are, din 2015, o lege a economiei sociale. Au existat și în județul Harghita cooperative și întreprinderi înființate din fonduri europene.

Din câte știu, toate s-au desființat. Nu din vina oamenilor.

După încheierea proiectului, nu a existat client pe piață. Nu a existat monitorizare ulterioară. Nu a existat un intermediar de finanțare. Cooperativa a dispărut pentru că sistemul nu a susținut-o.

O analiză științifică publicată în 2026 descrie economia socială din România ca fiind formal activă, dar structural nefuncțională.

Astăzi, la Bruxelles, acest diagnostic a fost rostit cu voce tare. Experții europeni au ascultat cu surprindere.

Propunerea a fost ca programul de lucru al Uniunii Europene pentru perioada 2027–2029 să nu producă doar strategii. Să măsoare și câte întreprinderi sociale mai funcționează la trei ani după înființare. Dacă acest indicator nu există, nimeni nu răspunde pentru eșecuri.

A doua temă: finanțare care există teoretic, dar nu ajunge unde trebuie

Prin programul european de finanțare InvestEU, o întreprindere socială poate primi, teoretic, până la 2 milioane de euro sprijin.

Teoretic, acest lucru este adevărat. În practică, pentru o cooperativă mică din Harghita, această sumă este inaccesibilă. Condițiile administrative, dimensiunile minime ale proiectelor și lipsa intermediarilor locali exclud micile organizații rurale.

România nu a folosit proporțional aceste resurse. Aceasta este, în același timp, o problemă și o oportunitate.

Propunerea este crearea unui instrument de finanțare dedicat proiectelor rurale de scară mică. Un instrument la care să poată avea acces real și o cooperativă din Harghita cu 10–20 de membri. Nu este nevoie de bani noi. Este nevoie doar de recalibrarea instrumentelor existente.

A treia temă: comunitățile energetice și factura la utilități

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a publicat un pachet privind comunitățile energetice. Scopul este ca până în 2030 să existe în Europa de douăsprezece ori mai multe proiecte de producere comunitară a energiei decât în prezent.

Comunitatea energetică înseamnă că un sat sau un bloc de locuințe produce împreună energie regenerabilă. Energia produsă ajunge mai ieftin la membri. Beneficiul rămâne pe plan local.

În satele montane din județul Harghita, factura la utilități este una dintre cele mai mari poveri pentru gospodării. O comunitate energetică locală ar putea reduce în mod real această povară.

Finanțarea europeană este, teoretic, disponibilă și pentru acest domeniu. În practică, pentru o cooperativă dintr-un sat mic, ea este astăzi la fel de greu accesibilă ca celelalte resurse.

Astăzi s-a solicitat ca agențiile regionale de energie să devină puncte intermediare prin care și proiectele din satele mici să poată accesa fondurile europene.

A patra temă: strategia Uniunii Europene împotriva sărăciei

În această primăvară, Comisia Europeană a publicat strategia Uniunii Europene împotriva sărăciei. Este primul document european amplu care tratează eliminarea sărăciei ca obiectiv sistemic.

Strategia afirmă că organizațiile de economie socială, cooperativele și întreprinderile de inserție sunt acei actori care pot ajunge acolo unde piața nu merge, iar statul ajunge rar.

Aceasta este exact realitatea din Harghita. Investitorii privați nu vin în satele mici de munte. Serviciile publice sunt insuficiente. Organizațiile comunitare ar putea fi soluția, dacă ar primi instrumentele necesare.

A cincea temă: date care nu există

În România, portalul public care înregistrează organizațiile de economie socială indică 103 întreprinderi sociale înregistrate. Estimările reale arată că în România funcționează aproximativ 128.000 de organizații de economie socială.

Aceasta nu este o simplă eroare administrativă. Înseamnă că statul nu măsoară, nu urmărește și nu sprijină marea majoritate a sectorului.

Dacă nu există date, nu există politici publice. Dacă nu există politici publice, nu există dezvoltare. Dacă nu există dezvoltare, rămâne în urmă întreaga comunitate.

Astăzi, la Bruxelles, s-a solicitat ca Uniunea Europeană să creeze un sistem statistic unitar, care să măsoare în mod real starea economiei sociale în toate statele membre, inclusiv în România.

A șasea temă: achizițiile publice, care nici astăzi nu ar fi imposibile

Directiva europeană privind achizițiile publice permite și astăzi unei autorități locale să rezerve contracte de curățenie, catering sau întreținere a spațiilor verzi pentru întreprinderi sociale.

Acest lucru nu costă bani. Din punct de vedere legal, este permis și astăzi.

Totuși, autoritățile locale din România nu aplică această posibilitate. Pentru că nu există un procent obligatoriu, nu există documentații-model și există teama de contestații juridice.

Dacă un județ introduce o asemenea politică, poate menține locuri de muncă locale, venituri locale și organizații locale în viață. Chiar și fără fonduri europene.

Ce înseamnă toate acestea în cifre?

În economiile sociale cele mai performante din Europa, între 15 și 17% din piața muncii activează în organizații de economie socială. În Italia, Franța și Spania, acesta este un sector stabil și consacrat.

În România, acest procent este doar o fracțiune. Nu pentru că lipsește nevoia. Ci pentru că lipsesc instrumentele.

Dacă România ar ajunge măcar la jumătatea mediei europene, acest lucru ar însemna sute de mii de noi locuri de muncă. Dacă o parte proporțională ar reveni județelor Harghita, Covasna și Mureș, am vorbi despre mii de locuri de muncă și servicii locale.

Care este următorul pas?

Următoarea ședință GECES va avea loc în septembrie. Până atunci, vor fi depuse în scris propunerea privind diagnosticarea ecosistemului, solicitarea pentru un instrument de finanțare rurală de scară mică și modelul de achiziții publice.

Comitetul Regiunilor a propus ca situațiile din județul Harghita să fie prezentate ca studii de caz. Inclusiv cazurile dificile.

Pentru că, dacă Bruxelles-ul nu cunoaște eșecurile, nu poate repara sistemul.