Un atelier internațional organizat la 30 iulie 2026, la inițiativa lui Borboly Csaba, membru al Comitetului European al Regiunilor și raportor pe tema coexistenței cu carnivorele mari, a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Guvernului României, experți internaționali și reprezentanți regionali. Discuțiile au evidențiat lipsa unui răspuns oficial al României la consultarea Comisiei Europene, au condus la formularea unui consens profesional în zece puncte și au stabilit direcțiile următoarelor demersuri de la Bruxelles.
La atelierul organizat în format de videoconferință au participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, un reprezentant al Direcției Generale Mediu a Comisiei Europene, experți din Slovacia și Statele Unite ale Americii, membri ai Comitetului European al Regiunilor, precum și reprezentanți ai autorităților regionale din județul Harghita.
Evenimentul a fost organizat online pentru ca actorii relevanți să poată fi reuniți rapid, înainte de termenul-limită de 10 august al consultării publice lansate de Comisia Europeană. Formatul a permis desfășurarea unei discuții directe între instituțiile europene, reprezentanții Guvernului României, experții internaționali și regiunile afectate de creșterea populațiilor de carnivore mari.
În urma dezbaterilor au fost evidențiate patru rezultate importante: situația răspunsului României la consultarea europeană, formularea unui consens profesional în zece puncte, reconfirmarea continuării demersurilor legislative și stabilirea etapelor următoare ale activității la nivel european.
România nu a răspuns consultării adresate statelor membre
Unul dintre cele mai importante momente ale atelierului a fost intervenția lui Bartal András, reprezentant al Direcției Generale Mediu a Comisiei Europene. Acesta a arătat că majoritatea statelor vizate, printre care Slovacia, Estonia, Finlanda și Suedia, au transmis răspunsuri în cadrul consultării specifice privind evaluarea aplicării Directivei Habitate.
România nu a transmis însă un răspuns oficial până la expirarea termenului adresat statelor membre.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât România se numără printre țările europene cele mai afectate de incidentele, pagubele și suferința umană asociate populației de urși. În lipsa unei poziții oficiale, realitatea din comunitățile afectate riscă să nu fie reflectată corespunzător în procesul decizional european.
Bartal András a precizat că a atras atenția reprezentanților ministerului asupra acestei situații în cadrul unei discuții recente, însă răspunsul primit a fost că problema urmează să fie analizată.
Borboly Csaba a subliniat că situația din România nu apare nici în materialele prezentate în cadrul reuniunilor din Finlanda și Belgia ale Platformei europene privind carnivorele mari. Potrivit acestuia, omiterea datelor și a experiențelor din teren contribuie la formarea unei „spirale a tăcerii” și pune în pericol reprezentarea corectă a comunităților afectate.
Raportorul a amintit că, numai în cursul acestui an, cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața, zeci de persoane au fost grav rănite, iar pagubele materiale continuă să crească.
Consens profesional în zece puncte
Un alt rezultat important al atelierului a fost formularea unui consens profesional în zece puncte, susținut de participanții din România, Slovacia, Statele Unite ale Americii, de reprezentanții Comisiei Europene și de membrii Comitetului European al Regiunilor.
Mesajul central al discuțiilor a fost că problema nu poate fi gestionată exclusiv prin reguli uniforme, stabilite de la distanță. Soluțiile trebuie adaptate realităților locale și elaborate cu implicarea comunităților, a fermierilor și a autorităților locale și regionale.
Participanții au convenit asupra următoarelor principii:
- suprapopularea reprezintă o problemă reală, care generează condiții inumane atât pentru oameni, cât și pentru animale;
- gestionarea populațiilor trebuie adaptată densității locale, habitatului și nivelului real de risc;
- aplicarea articolului 16 din Directiva Habitate este adesea blocată sau tergiversată, deși acesta reprezintă un instrument legal disponibil;
- gardurile electrice și câinii de pază nu pot constitui, singure, soluții suficiente în regiunile cu o densitate foarte ridicată a populației de urși;
- deciziile trebuie fundamentate pe date științifice și trebuie să țină cont de schimbarea comportamentului urșilor, de perioadele mai scurte de hibernare, de numărul mai mare de pui și de adaptarea animalelor la prezența umană;
- acceptarea socială nu poate fi obținută prin măsuri impuse de sus, iar stigmatizarea comunităților locale trebuie să înceteze;
- autoritățile locale și regionale au un rol esențial în apropierea politicilor de biodiversitate de realitățile comunităților;
- problema necesită o abordare bazată pe parteneriat, cu implicarea fermierilor și a comunităților montane;
- schimbul de experiență și răspândirea bunelor practici între regiuni trebuie consolidate;
- măsurile preventive trebuie evaluate în mod realist, iar sistemele de despăgubire trebuie să fie echitabile, accesibile și eficiente.
În cadrul discuțiilor s-a subliniat că România poate furniza exemple și date relevante pentru construirea unor politici bazate pe dovezi, capabile să asigure atât protejarea biodiversității, cât și siguranța comunităților locale.
Tánczos Barna: activitatea legislativă va continua
Viceprim-ministrul Tánczos Barna a confirmat că activitatea legislativă necesară aplicării măsurilor preventive și a articolului 16 va continua atât la nivelul Guvernului, cât și al Parlamentului României.
Acesta, care exercită în prezent și funcția de ministru interimar al Agriculturii, și-a exprimat disponibilitatea de a continua cooperarea cu instituțiile europene pentru identificarea unor soluții funcționale și aplicabile.
În cadrul atelierului a fost abordată și situația legii inițiate de Tánczos Barna, adoptată de Parlament cu o majoritate de aproape 90%. Actul normativ urmărește facilitarea intervențiilor preventive și a aplicării derogărilor prevăzute de articolul 16.
Legea a fost sesizată la Curtea Constituțională de președintele României. Curtea a stabilit că aceasta este constituțională, însă actul normativ nu a fost încă promulgat, deși a trecut mai mult de o lună de la pronunțarea deciziei.
Bartal András a explicat că aceasta este o chestiune internă a României, în care Comisia Europeană nu poate interveni. Președintele României urmează să decidă fie promulgarea legii, fie retrimiterea acesteia în Parlament pentru reexaminare.
Rezultatele vor fi prezentate la Bruxelles
În încheierea atelierului, Borboly Csaba a arătat că evenimentul a avut rolul de a identifica punctele comune asupra cărora regiunile, statele membre și experții internaționali pot construi o poziție comună.
La discuții au participat reprezentanți ai statelor și organizațiilor implicate, precum și mai mulți membri ai Comitetului European al Regiunilor, printre care Mariana Gîrju și domnul Zeman.
Concluziile atelierului vor fi prezentate și susținute în cadrul forumurilor europene relevante. Acestea vor contribui la pregătirea dezbaterii care va avea loc la 29 septembrie, la Bruxelles, sub egida Comitetului European al Regiunilor.
Borboly Csaba a anunțat și inițierea demersurilor pentru elaborarea unui nou raport de sine stătător. Documentul ar urma să analizeze inclusiv situațiile în care aplicarea articolului 16 este contestată sau blocată prin proceduri juridice. Cazul României va constitui unul dintre exemplele centrale, fiind unul dintre cele mai relevante și mai bine documentate la nivel european.
Următorii pași
Consultarea publică a Comisiei Europene este deschisă până la 10 august 2026 și poate fi completată de toate persoanele și organizațiile interesate. Participanții la atelier au fost îndemnați să folosească această oportunitate și să transmită experiențele, datele și propunerile comunităților afectate.
În cursul toamnei va fi organizat, în județul Harghita sau în regiune, un seminar de specialitate cu participare fizică. Evenimentul va aprofunda cooperarea profesională începută prin atelierul online și va contribui la pregătirea dezbaterii de la Bruxelles din 29 septembrie.
„Problema urșilor nu mai poate fi amânată. Avem nevoie de date reale, de implicarea comunităților și de soluții juridice care să poată fi aplicate. Rezultatele acestei discuții trebuie să ajungă în procesul decizional european”, a subliniat Borboly Csaba.
