Propunerea a fost acceptată: dezvoltarea maritimă trebuie să ajungă și în regiunile interioare
Județele din România pot avea un rol mai important în noile lanțuri industriale europene dacă legătura dintre porturi și regiunile interioare devine parte a politicilor europene de dezvoltare. În cadrul reuniunii Comisiei pentru politica economică a Comitetului European al Regiunilor, desfășurată la Galway, au fost acceptate propunerile susținute de Borboly Csaba privind includerea regiunilor interioare, rurale și montane în abordarea Strategiei industriale maritime a Uniunii Europene.
În dezbaterea privind viitorul industriei maritime europene, Borboly Csaba a atras atenția asupra faptului că dezvoltarea economică generată de acest sector nu trebuie să se concentreze exclusiv în marile porturi și în centrele industriale de coastă deja puternice.
Propunerea acceptată prevede ca abordarea adaptată caracteristicilor fiecărui teritoriu să ia în considerare, pe lângă regiunile de coastă, insulare și maritime, și regiunile interioare, rurale, montane, periferice și de frontieră care pot fi conectate la lanțurile valorice maritime.
În acest sens, este nevoie de legături mai bune între porturi și teritoriile din interior prin infrastructură feroviară, rutieră și de transport pe căi navigabile interioare, precum și prin rețele energetice și digitale.
Totodată, a fost susținută evaluarea impactului teritorial al noilor măsuri, pentru ca investițiile, stimulentele economice și locurile de muncă generate de dezvoltarea industriei maritime să nu fie concentrate într-un număr redus de porturi și centre de coastă.
Borboly Csaba a subliniat că această abordare este importantă și pentru România.
„Un port sau un șantier naval nu funcționează izolat. Are nevoie de materii prime, componente, servicii digitale, soluții energetice, cercetare, formare profesională, transport și logistică. Toate acestea pot veni și din județe aflate la sute de kilometri de mare. De aceea este important ca regiunile interioare să fie prezente în aceste lanțuri valorice încă din etapa în care se construiesc politicile și parteneriatele europene”, a arătat vicepreședintele Consiliului Județean Harghita.
Oportunități pentru județele din România
Prin conectarea Mării Negre, a Dunării și a porturilor românești cu capacitatea economică a regiunilor interioare, mai multe județe pot deveni furnizori pentru noile lanțuri industriale europene.
Întreprinderile pot furniza produse prelucrate, componente, servicii de întreținere, soluții informatice și logistice, tehnologii de urmărire a mărfurilor sau competențe profesionale. Universitățile, liceele tehnologice și centrele de cercetare pot participa la proiecte europene privind materialele noi, digitalizarea, economia circulară, energia curată și automatizarea.
Pentru regiunile rurale și montane, aceste lanțuri valorice pot însemna acces la piețe noi, modernizarea întreprinderilor mici și mijlocii și noi oportunități profesionale pentru tineri.
Borboly Csaba a atras însă atenția că accesul formal la finanțare nu este suficient. Localitățile mici și întreprinderile de dimensiuni reduse au nevoie de asistență tehnică, de criterii teritoriale transparente și de sprijin pentru pregătirea proiectelor, astfel încât eligibilitatea să se transforme într-o posibilitate reală de participare.
România trebuie să fie prezentă de la început
În opinia vicepreședintelui Consiliului Județean Harghita, deciziile pregătite acum la nivel european vor influența pentru mulți ani investițiile, cercetarea, inovarea și formarea profesională.
De aceea, regiunile din România trebuie să participe din timp la construirea parteneriatelor dintre porturi, zone industriale, întreprinderi, instituții de cercetare și autorități locale.
La finalul dezbaterii, raportorul a confirmat importanța acestei legături prin exemplul propriei regiuni, situată în interiorul continentului și având o economie în mare parte agricolă. Acesta a subliniat că inclusiv producția destinată exportului depinde de conexiuni feroviare și de transport eficiente către mare.
„Europa nu poate avea un centru care decide și o periferie care așteaptă. România trebuie să fie prezentă la masa deciziilor cu idei, proiecte și parteneri. Dacă pregătim din timp cooperările și proiectele, județele noastre pot participa nu doar ca furnizori de forță de muncă și materii prime, ci și acolo unde se creează valoare adăugată mai mare”, a concluzionat Borboly Csaba.
