România nu trebuie să rămână la marginea Europei digitale
Inteligența artificială și serviciile cloud trebuie să reducă diferențele dintre regiuni, nu să le adâncească. Borboly Csaba a susținut la Galway că viitoarele reguli europene trebuie să țină cont și de posibilitățile reale ale județelor, orașelor și comunelor de a utiliza noile tehnologii.
În cadrul reuniunii Comisiei pentru politica economică a Comitetului European al Regiunilor, Borboly Csaba, vicepreședintele Consiliului Județean Harghita, a participat la dezbaterea privind viitoarea reglementare europeană pentru dezvoltarea serviciilor cloud și a inteligenței artificiale.
Discuțiile se află într-o etapă în care propunerile formulate de regiuni pot încă influența direcția viitoarelor politici europene.
Uniunea Europeană urmărește creșterea capacităților proprii de calcul, consolidarea furnizorilor europeni, o mai bună protecție a datelor și extinderea utilizării inteligenței artificiale. Borboly Csaba a subliniat însă că succesul acestor politici nu poate fi măsurat doar prin numărul centrelor de date sau valoarea investițiilor, ci și prin accesul real al comunităților, instituțiilor publice și întreprinderilor mai mici.
Riscul unei Europe digitale cu două viteze
Serviciile cloud și instrumentele bazate pe inteligență artificială devin tot mai importante pentru administrație, sănătate, educație și economie.
Borboly Csaba a atras atenția că dependența de anumite platforme poate crea dificultăți pentru instituțiile și firmele cu resurse limitate. Schimbarea furnizorului poate deveni costisitoare, iar creșterea prețurilor poate afecta mult mai puternic o comună mică, o școală sau un spital dintr-o regiune mai puțin dezvoltată decât un mare centru urban.
„Nu putem construi o Europă digitală în care regiunile puternice avansează rapid, iar comunitățile cu resurse mai reduse rămân și mai mult în urmă. Tehnologia trebuie să reducă decalajele, nu să le consolideze.”
— Borboly Csaba
Diferențele de acces la tehnologie pot deveni rapid diferențe economice și sociale, influențând competitivitatea, calitatea serviciilor publice, locurile de muncă și perspectivele oferite tinerilor.
Un test de accesibilitate teritorială
În cadrul dezbaterii, Borboly Csaba a susținut introducerea unui test de accesibilitate teritorială, prin care să fie analizat nu doar nivelul general al infrastructurii digitale, ci și accesul efectiv al județelor, orașelor, comunelor, instituțiilor publice și întreprinderilor mici la noile servicii.
Evaluarea ar trebui să țină cont de costul total al utilizării tehnologiilor, inclusiv de formarea personalului, securitatea datelor, migrarea acestora și posibilitatea reală de schimbare a furnizorului.
Totodată, identificarea unei regiuni insuficient deservite trebuie să fie urmată de intervenții concrete.
Regiunile rurale, montane, periferice și mai puțin dezvoltate au nevoie de finanțare accesibilă, infrastructură adecvată, expertiză comună și planuri realiste pentru reducerea decalajelor.
Administrațiile mici au nevoie de instrumente adaptate
Borboly Csaba a atras atenția și asupra diferențelor mari de capacitate administrativă dintre teritorii.
O comună mică sau un județ cu resurse limitate nu poate menține aceleași echipe de specialiști în achiziții, securitate, tehnologie și legislație digitală precum un mare oraș european.
Din acest motiv, a propus dezvoltarea unor modele de contracte, achiziții comune, servicii de consultanță tehnică și programe de formare accesibile autorităților mai mici.
„Eligibilitatea pe hârtie nu este suficientă dacă accesul practic rămâne imposibil.”
„Trebuie să construim instrumente pe care și administrațiile cu resurse mai reduse să le poată folosi în mod real.”
— Borboly Csaba
Autoritățile locale și regionale trebuie, în același timp, să fie implicate în proiectarea și evaluarea noilor politici digitale, deoarece acestea cunosc direct capacitatea infrastructurii locale și nevoile serviciilor publice, ale întreprinderilor și ale comunităților.
România trebuie să participe, nu doar să consume tehnologie
Borboly Csaba a subliniat că România nu trebuie să rămână doar consumator al tehnologiilor dezvoltate în alte părți ale Europei.
Autoritățile, universitățile, centrele de cercetare și întreprinderile pot construi împreună proiecte pentru modernizarea serviciilor publice, digitalizarea întreprinderilor mici, securitatea datelor și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.
În sănătate, noile instrumente pot sprijini activitatea specialiștilor și organizarea serviciilor. În educație pot reduce sarcinile administrative și pot oferi resurse adaptate. În agricultură și silvicultură pot îmbunătăți prognozele și gestionarea resurselor, iar în turism și cultură pot contribui la o mai bună promovare și valorificare a patrimoniului local.
Pentru ca aceste posibilități să devină reale, fondurile europene destinate cercetării, inovării, digitalizării, competitivității și coeziunii trebuie să fie accesibile și regiunilor care până acum au participat mai puțin la transformarea digitală.
Regiunile trebuie să fie prezente înainte de decizia finală
Borboly Csaba a subliniat că politicile europene sunt construite înainte de votul final, prin documente de lucru, amendamente, consultări politice și cooperare între regiuni.
De aceea, județele și orașele din România trebuie să participe încă din această etapă și să pregătească proiecte și parteneriate din timp.
„Nu cerem un tratament privilegiat, ci o șansă echitabilă de participare.”
„Inteligența artificială și serviciile cloud trebuie să devină instrumente prin care comunitățile pot crea locuri de muncă, servicii mai bune și perspective pentru tineri.”
— Borboly Csaba
România are oameni, idei și instituții capabile să participe. Aceste capacități trebuie transformate în proiecte și parteneriate concrete.
În cadrul dezbaterii, Borboly Csaba a solicitat ca efectele teritoriale ale viitoarei reglementări să fie analizate cu atenție, astfel încât tranziția digitală să contribuie la coeziunea dintre regiuni și la competitivitatea întregii Uniuni Europene.
