Dacă banii ajung mereu doar la cei mari, Europa își pierde regiunile

Viitorul Europei nu poate fi decis numai în marile centre economice și în sediile celor mai puternice companii. Dacă finanțarea, cercetarea, inovarea și investițiile ajung mereu în aceleași regiuni, diferențele teritoriale vor continua să crească. Aceasta nu mai este doar o problemă economică, ci devine o problemă de încredere, coeziune socială și stabilitate democratică.

Astăzi, la Galway, în cadrul conferinței Comisiei ECON a Comitetului European al Regiunilor, am susținut că politicile europene de competitivitate trebuie să ajungă și în județele, orașele și comunele din România și din Europa de Est care pornesc cu dezavantaje structurale. Oamenii de aici nu cer privilegii. Cer condiții echitabile pentru a munci, a întemeia familii, a dezvolta întreprinderi și a rămâne acasă cu demnitate.

Dreptul de a rămâne trebuie susținut prin economie

Obiectivul nostru este „Right to Stay” – dreptul de a rămâne. Mobilitatea trebuie să fie o alegere liberă, nu o obligație provocată de lipsa locurilor de muncă, a locuințelor, a educației, a serviciilor sau a perspectivelor economice.

Am atras atenția că, dacă fondurile și investițiile continuă să ajungă predominant la regiunile puternice și la companiile mari, frustrarea socială va crește. Încrederea în politică va scădea, iar vocile extreme pot deveni mai puternice.

Prevenirea acestui risc nu înseamnă discurs alarmist. Înseamnă politici mai echilibrate, acces real la oportunități și rezultate vizibile în comunitățile care au fost prea mult timp lăsate în urmă.

Două răspunsuri importante din partea Comisiei Europene

Întrebarea mea i-a fost adresată direct lui Piotr Rydzkowski, șef de unitate în cadrul Direcției Generale Comerț a Comisiei Europene. I-am solicitat sprijin pentru ca viitoarele politici de investiții să includă regiunile rurale, montane și periferice, întreprinderile locale mici și tinerii care doresc să își construiască viitorul acasă.

În primul răspuns, reprezentantul Comisiei a arătat că mediul financiar va deveni mai dificil și mai competitiv. Regiunile trebuie să integreze din timp în planificarea lor prioritățile strategice ale Uniunii Europene, inclusiv lanțurile europene de aprovizionare, tehnologiile critice, cercetarea, inovarea și reziliența economică.

Mesajul practic este clar: județele care pregătesc din timp parteneriate și proiecte compatibile cu noile direcții europene vor fi mai bine poziționate în competiția pentru resurse mai limitate.

În al doilea răspuns, Piotr Rydzkowski a subliniat că toate regiunile fac parte din același ecosistem economic european. Nu este suficient să finanțăm investiții. Trebuie creată și cerere pentru producția europeană, trebuie dezvoltate lanțuri de furnizori în interiorul Uniunii și trebuie consolidată capacitatea de producție care oferă locuri de muncă bune.

Relocarea producției în afara Europei a redus reziliența și a alimentat nemulțumirea în comunitățile care au pierdut oportunități.

Aceste răspunsuri reprezintă o orientare importantă, nu o promisiune de finanțare pentru un anumit județ. Următorul pas depinde de capacitatea autorităților și a partenerilor locali de a transforma orientarea europeană în planuri credibile și proiecte pregătite.

România trebuie să se pregătească de acum

Fiecare județ ar trebui să își actualizeze viziunea de dezvoltare și să pregătească planuri sectoriale de acțiune și parteneriat. Autoritățile locale și județene, mediul de afaceri, universitățile, școlile profesionale, organizațiile de cercetare, societatea civilă și comunitățile trebuie să stabilească împreună ce pot construi și ce rezultate urmăresc.

Nu avem nevoie de strategii generale care rămân în sertar. Avem nevoie de planuri care identifică partenerii, competențele, infrastructura, sursele de cofinanțare, întreprinderile locale care pot deveni furnizori și traseul concret prin care un tânăr poate ajunge de la educație la un loc de muncă bun în propria regiune.

Noeleen Hussey, manager regional al IDA Ireland, a arătat că tinerii trebuie să vadă clar calea dintre educație și oportunitățile create de companiile care investesc într-o regiune. Nu este suficient să atragem investiții și să discutăm cu universitățile. Trebuie să explicăm oamenilor ce competențe sunt necesare, unde pot fi dobândite și ce uși se deschid fără ca ei să fie obligați să plece.

Pentru județele și localitățile din România, aceasta înseamnă programe locale de furnizori, educație profesională legată de nevoile economiei, sprijin pentru întreprinderile mici, infrastructură, energie, digitalizare, cercetare aplicată și colaborare între administrație, companii și educație.

Nu două Românii și nu două Europe

Europa nu poate deveni mai competitivă dacă își concentrează capacitatea doar în câteva centre. Nici România nu poate deveni mai puternică dacă dezvoltarea se oprește în câteva orașe mari. Comunele, orașele mici, județele montane și regiunile din est trebuie să fie parte a noilor lanțuri economice europene.

Miza este ceea ce lăsăm generațiilor următoare. Lăsăm încredere, cooperare, respect și instituții capabile să lucreze împreună sau lăsăm indiferență și dispreț? Lăsăm tinerilor o cale spre o viață bună acasă sau numai un bilet de plecare?

Vocea regiunilor din estul Europei trebuie auzită acum, când se conturează noile priorități și instrumente. Nu este suficient să reacționăm după adoptarea regulilor. Trebuie să participăm la pregătirea lor și, în același timp, să venim cu proiecte serioase.

Cine se pregătește acum va putea transforma viitoarele instrumente europene în locuri de muncă, întreprinderi mai puternice și perspective reale pentru tineri.