Csaba Borboly, în Parlamentul European: Fondurile europene trebuie să ajungă și în satele și orașele mici ale României
Viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 va influența direct oportunitățile tinerilor, dezvoltarea comunităților și viitorul localităților din România. Csaba Borboly, raportorul Comitetului European al Regiunilor pentru programul AgoraEU, a atras atenția, în Parlamentul European, asupra necesității ca fondurile europene să fie accesibile și comunităților mici, nu doar marilor orașe și instituții.
La 3 noiembrie 2026, Csaba Borboly a participat, în calitate de vorbitor desemnat, la masa rotundă organizată în Parlamentul European de Culture Action Europe și alianța fundațiilor europene pentru arte implicate social. Dezbaterile au vizat rolul culturii și al inițiativelor comunitare în viitorul buget european, precum și accesul comunităților locale la finanțare.
Deciziile de astăzi de la Bruxelles vor influența viitorul tinerilor din România
În intervenția sa, Csaba Borboly a subliniat că negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, inclusiv anii de implementare și închidere a programelor până în 2036, reprezintă o etapă decisivă pentru dezvoltarea regiunilor europene.
„Ceea ce se decide acum la Bruxelles va deveni realitate în satele, orașele și școlile din România. Este vorba despre șansele tinerilor care devin astăzi adulți și despre viitorul pe care îl construim pentru ei. Dacă nu participăm la planificare, alții vor decide în locul nostru. Noi, cei din estul Europei, trebuie să ne facem auzită vocea”, a declarat Csaba Borboly.
Acesta a atras atenția că participarea autorităților locale și regionale la elaborarea viitoarelor programe europene este esențială pentru ca finanțările să răspundă nevoilor reale ale comunităților.
Cultura nu trebuie să devină un privilegiu al marilor orașe
Un punct central al intervenției a fost importanța infrastructurii culturale în mediul rural.
„În multe sate, căminul cultural este singurul spațiu public. Acolo cântă corul, dansează tinerii și se întâlnește comunitatea. Când acest spațiu se închide, satul își pierde vocea”, a explicat raportorul.
Csaba Borboly a solicitat ca viitoarele mecanisme de finanțare să includă trei principii esențiale: implicarea regiunilor și localităților încă din etapa de planificare, recunoașterea explicită a culturii în programele de dezvoltare și accesul comunităților mici la finanțări prin granturi reduse ca valoare, proceduri simplificate și contribuții proprii accesibile.
În contextul discuțiilor privind o posibilă reducere cu 30% a finanțării programului AgoraEU, acesta a avertizat că economiile bugetare ar putea avea consecințe importante pentru viața culturală a comunităților.
Totodată, a subliniat că finanțarea culturii nu trebuie realizată prin diminuarea resurselor destinate politicii de coeziune.
„Acolo unde nu există cultură, există tăcere. Iar astăzi tăcerea este umplută repede cu frică și știri false.”
Propuneri concrete pentru localitățile mici, adoptate în unanimitate
Csaba Borboly a prezentat și rezultatele activității sale în calitate de raportor pentru programul AgoraEU.
Avizul său a fost adoptat în unanimitate de Comitetul European al Regiunilor, la 6 mai 2026, în urma negocierii a 15 amendamente de compromis cu toate grupurile politice.
Printre propunerile incluse în aviz se numără:
- Simplificarea procedurilor de finanțare și crearea unor puncte de contact locale.
- Limitarea contribuției proprii la cel mult 10% pentru proiectele mici.
- Monitorizarea distribuției teritoriale a fondurilor, inclusiv între mediul urban și cel rural.
- Recunoașterea explicită a minorităților naționale, etnice și lingvistice.
- Sprijinirea presei locale, a patrimoniului cultural viu, a înfrățirii localităților și a schimburilor de tineri.
Aceste măsuri urmăresc să faciliteze accesul la finanțare pentru comunitățile care, în prezent, întâmpină dificultăți din cauza procedurilor administrative complexe și a resurselor financiare limitate.
Peste 800 de miliarde de euro în viitoarele planuri naționale și regionale
Un alt subiect important l-a reprezentat noul sistem de finanțare propus pentru perioada 2028–2034.
Viitoarele planuri naționale și regionale de parteneriat sunt prevăzute cu resurse de peste 800 de miliarde de euro și vor funcționa pe baza unei logici inspirate de Mecanismul de redresare și reziliență, în care alocarea fondurilor este legată de îndeplinirea unor obiective și ținte.
În contextul etapelor legislative și al negocierilor europene din luna noiembrie, Csaba Borboly a subliniat necesitatea pregătirii din timp a autorităților locale.
„Se construiește un sistem care va influența dezvoltarea comunităților noastre pentru mulți ani. Dacă nu participăm acum la definirea priorităților, riscăm să rămânem în afara deciziilor importante. Nu este suficient să așteptăm fondurile. Trebuie să avem strategii, proiecte și parteneriate pregătite”, a afirmat acesta.
Apel către consiliile județene și primăriile din România
Csaba Borboly a transmis un apel către toate consiliile județene și administrațiile locale din România să înceapă pregătirea strategiilor și planurilor de acțiune pentru viitoarea perioadă financiară europeană.
Potrivit acestuia, autoritățile locale trebuie să identifice prioritățile comunităților, să dezvolte parteneriate și să participe activ la conturarea planurilor naționale și regionale, astfel încât investițiile europene să răspundă și nevoilor localităților mai mici.
„Nu putem aștepta firimiturile. Nu putem accepta ca unele județe să rămână cu salarii minime, cu oportunități limitate și cu tineri care pleacă pentru că nu își găsesc un viitor acasă.”
În încheiere, Csaba Borboly a subliniat că estul Europei trebuie să aibă un rol activ în stabilirea viitoarelor priorități europene.
„Estul Europei nu trebuie să fie o Europă de rangul doi. Avem nevoie de localități în care se poate trăi, de locuri de muncă bine plătite și de un viitor în care tinerii noștri pot reuși acasă. Am făcut un pas important la Bruxelles. Acum trebuie să continuăm această muncă acasă, împreună.”
![]()