România trebuie să participe la scrierea regulilor europene, nu doar să aștepte apelurile de proiecte
Talentul există în toate regiunile Europei, dar accesul la oportunități nu este egal. Pentru județele, orașele mici și comunele din România, această realitate trebuie să devină o prioritate în pregătirea viitoarelor programe europene. România trebuie să participe activ la definirea regulilor, nu doar să aștepte lansarea apelurilor de finanțare.
Acesta a fost mesajul transmis de Borboly Csaba, vicepreședintele Consiliului Județean Harghita și membru al Comitetului European al Regiunilor, în cadrul evenimentului „Voices of Peace: Music, Culture, and Mutual Understanding”, organizat de ICCX, la 27 octombrie, la Bruxelles.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene și ai mediului cultural, inclusiv membri ai Orchestrei Simfonice WuLe, pentru un dialog despre rolul culturii în consolidarea păcii, a încrederii și a înțelegerii reciproce.
Deși întâlnirea nu a avut ca obiectiv alocarea de fonduri, aceasta a oferit un cadru important pentru promovarea unei politici culturale europene mai accesibile comunităților mici, inclusiv celor cu resurse administrative și financiare limitate.
Cultura construiește încredere și apropie comunitățile
O bibliotecă, un cor, un centru cultural sau un schimb de experiență între tineri reprezintă mai mult decât simple activități culturale. Acestea creează spații în care oamenii se întâlnesc, învață să colaboreze și construiesc relații de încredere.
În intervenția sa, Borboly Csaba a comparat cooperarea europeană cu funcționarea unei orchestre, în care fiecare instrument își păstrează propria voce, dar contribuie la un rezultat comun.
„Înainte ca o orchestră să înceapă să cânte, muzicienii se ascultă unii pe ceilalți. Nimeni nu trebuie să renunțe la propria voce pentru a construi armonie. Europa are nevoie de aceeași capacitate de a coopera, respectând identitățile și particularitățile fiecărei comunități”, a subliniat acesta.
Cultura nu poate înlocui politicile economice și sociale, dar poate consolida relațiile umane și comunitare de care depinde dezvoltarea pe termen lung.
AgoraEU: mai multe oportunități pentru comunitățile mici
La 6 mai 2026, Comitetul European al Regiunilor a adoptat avizul privind AgoraEU, pentru care Borboly Csaba a fost raportor. Documentul reprezintă contribuția instituției la procesul legislativ european și urmărește ca viitorul program să răspundă mai bine realităților din regiuni și comunități.
Una dintre prioritățile susținute este recunoașterea autorităților locale și regionale ca parteneri reali în implementarea programelor europene, cu participare la guvernanță, monitorizare și luarea deciziilor.
Primăriile și consiliile județene nu trebuie implicate doar în etapa de executare a unor decizii deja adoptate, ci trebuie să aibă posibilitatea de a contribui încă din faza de pregătire a acestora.
O altă direcție importantă privește simplificarea accesului la finanțare pentru organizațiile mici, comunitățile rurale și tinerii creatori.
O asociație culturală dintr-o comună nu dispune de aceleași resurse administrative precum o instituție de mari dimensiuni. Din acest motiv, procedurile trebuie adaptate astfel încât să încurajeze participarea, păstrând în același timp transparența și controlul riguros al cheltuielilor.
Avizul susține, de asemenea, introducerea unor indicatori care să arate nu doar câte proiecte sunt finanțate, ci și în ce regiuni ajung fondurile și în ce măsură acestea contribuie la coeziunea socială și participarea civică.
Cooperarea culturală transfrontalieră, înfrățirile între localități și schimburile între tineri reprezintă alte priorități promovate în cadrul documentului.
Ce înseamnă aceste propuneri pentru județele României?
Pentru comunitățile din România, viitoarele programe europene pot deschide noi posibilități de cooperare și dezvoltare.
Un centru cultural ar putea pregăti un proiect împreună cu o școală și un partener european. Un atelier tradițional ar putea colabora cu o instituție de formare pentru transmiterea meșteșugurilor către generațiile tinere. Mai multe comune ar putea construi împreună inițiative dedicate patrimoniului, tinerilor sau participării comunitare.
Aceste exemple reprezintă direcții posibile de pregătire, nu finanțări deja aprobate. Condițiile de eligibilitate vor fi stabilite prin regulamentele și apelurile finale, iar anumite domenii, precum cercetarea, formarea profesională sau dezvoltarea întreprinderilor, pot necesita alte instrumente europene.
Borboly Csaba a evidențiat că dificultățile întâmpinate de comunitățile din România se regăsesc și în alte regiuni europene, atât în estul continentului, cât și în zone rurale, montane sau periferice din vest.
Această realitate oferă posibilitatea construirii unor parteneriate și alianțe între regiuni care se confruntă cu provocări asemănătoare.
„Nu cerem privilegii pentru comunitățile mici. Cerem reguli care să le ofere șanse reale de participare, ținând cont de diferențele de resurse și capacitate administrativă”, a transmis Borboly Csaba.
Bugetul european 2028–2034: pregătirea trebuie să înceapă la nivel local
Negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 reprezintă o etapă esențială pentru stabilirea priorităților de finanțare.
În acest context, propunerea referitoare la planurile de parteneriat naționale și regionale evidențiază necesitatea unei coordonări mai strânse între instituțiile europene, autoritățile naționale și comunitățile locale.
Această abordare nu presupune eliminarea rolului Guvernului sau transferul automat al deciziilor către autoritățile județene. Înseamnă însă că nevoile comunităților trebuie identificate, argumentate și prezentate din timp, pentru a putea fi luate în considerare în planificarea națională.
Consiliile județene, municipiile, orașele și comunele trebuie să colaboreze cu instituțiile de învățământ, universitățile, organizațiile civice și mediul economic pentru pregătirea unor planuri de dezvoltare și parteneriat.
Fiecare prioritate trebuie să pornească de la o problemă concretă și să includă obiective clare, responsabili, parteneri, costuri realiste și posibile surse de finanțare.
România nu trebuie să intre în următoarea perioadă financiară europeană doar cu o listă de nevoi, ci cu proiecte pregătite și parteneriate funcționale.
Implicarea timpurie a autorităților locale poate contribui atât la îmbunătățirea proiectelor, cât și la consolidarea poziției României în dialogul european.
O Europă în care locul în care te-ai născut nu îți limitează șansele
Deciziile privind bugetul european pentru perioada 2028–2034 vor influența oportunitățile generațiilor viitoare. Accesul la educație, cultură, mobilitate și colaborare internațională trebuie să fie posibil și pentru tinerii din comunitățile mai mici.
„Vreau să lăsăm generației următoare mai multă încredere, respect și capacitate de colaborare. O Europă în care un tânăr dintr-un sat românesc poate învăța, crea și construi parteneriate fără ca adresa sa să reprezinte un obstacol”, a arătat Borboly Csaba.
Participarea la dialogul european trebuie să fie însoțită de acțiuni concrete la nivel local. Reprezentarea intereselor comunităților la Bruxelles și pregătirea proiectelor acasă sunt două părți ale aceluiași proces.
Mesajul transmis la evenimentul de la Bruxelles este unul clar: fondurile europene nu se transformă automat în dezvoltare. Rezultatele apar atunci când comunitățile sunt implicate în definirea regulilor, își cunosc prioritățile și au capacitatea de a lucra împreună.
Bruxelles, 27 octombrie 2026
