Borboly Csaba, despre viitorul buget al Uniunii Europene, la ședința Comitetului Regiunilor de la Bruxelles

Astăzi, la Bruxelles, am participat la ședința grupului de lucru „Green Deal Going Local” al Comitetului Regiunilor. În centrul ordinii de zi s-a aflat viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, cu accent pe modul în care prioritățile legate de climă, energie și protecția mediului se vor regăsi în acesta din perspectiva autorităților locale și a zonelor rurale.

Am luat cuvântul și am spus ceea ce cred: județul Harghita trebuie să se pregătească acum, altfel și viitorul buget european va trece pe lângă noi.

Ce am dezbătut astăzi la Bruxelles?
Potrivit propunerii Comisiei, viitorul buget al Uniunii Europene va fi structurat în patru mari capitole.
„Inima” primului capitol o constituie Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat, așa-numitele NRPP-uri: într-un singur plan se reunesc fondurile agricole, de coeziune și alte surse europene, elaborate de statele membre.

35% din totalul fondurilor ar trebui să servească obiectivelor climatice și de mediu, iar Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat ar trebui să aloce cel puțin 10% zonelor rurale.

În teorie, acest lucru este bun. În practică însă ascunde un risc serios – dacă nu suntem atenți.

Ce am cerut în privința cadrului de performanță?
Comisia introduce un cadru unitar de performanță pentru măsurarea cheltuielilor europene, ceea ce, în principiu, înseamnă simplificare. În intervenția mea am salutat această inițiativă, dar am cerut ferm ca indicatorii să nu măsoare doar câți bani au fost cheltuiți sub eticheta „climă”, ci și dacă acești bani ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ei.

În regiunile montane și rurale, sărăcia energetică este reală. Riscul de inundații și de secetă este real. Costurile suplimentare pentru protecția naturii și gospodărirea apelor sunt reale. Dacă aceste lucruri nu sunt măsurate în cadrul de performanță, atunci cifrele Uniunii Europene vor străluci în verde, în timp ce fermierii, micile administrații locale și proprietarii de păduri din Județul Harghita nu vor simți nimic din toate acestea.

Ce am cerut în legătură cu Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat și dezvoltarea rurală?
Am formulat o condiție clară: Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat trebuie aprobate doar dacă includ în mod explicit prioritățile climatice, de apă și de biodiversitate ale regiunilor montane și rurale. Dacă un stat membru nu dorește să includă aceste aspecte în planul său, atunci Uniunea Europeană nu ar trebui să semneze acordul de parteneriat până când planul nu este corectat.

Accesul la bani trebuie să fie simplu. Cu birocrație minimă. Cu adevărat accesibil și pentru cele mai mici comune și pentru fermieri.

Pentru că, dacă nu va fi așa, banii vor ajunge acolo unde ajung și acum: în capitale și în marile orașe.

Marele adevăr care trebuie spus
În România, mulți vorbesc despre Bruxelles ca și cum ar fi un obstacol. Ca și cum Bruxellesul ar vrea să ne ia aerul, pământul, ca și cum ar vrea să ne întoarcă viața pe dos.

Există într-adevăr decizii europene cu care nu suntem de acord. Dar aceste cazuri reprezintă doar o fracțiune din totalul deciziilor Uniunii. Celelalte 99% înseamnă oportunitate: creare de locuri de muncă, fonduri pentru dezvoltare, infrastructură rurală, reînnoire economică legată de protecția naturii.

Adevărata problemă nu este la Bruxelles. Adevărata problemă este la București.

Atunci când statul român negociază după tipare generale și acceptă condiții de implementare pe care zonele rurale nu le pot îndeplini – iar apoi pune totul pe seama Bruxellesului –, avem de-a face cu o interpretare care ascunde adevărata responsabilitate decizională. Este o poziție comodă, ale cărei costuri sunt suportate de comunitățile noastre. UDMR, în schimb, promovează o abordare adaptată și realităților locale.

Problema urșilor este un bun exemplu. A fost nevoie de ani de zile pentru a face pe toată lumea să înțeleagă că Bruxellesul nu interzice gestionarea faunei sălbatice, ci că pentru România a fost mai comod să reacționeze astfel decât să facă efectiv ceva. În cele din urmă, am reușit. Aceeași muncă trebuie făcută acum și în privința pădurilor, a gospodăririi apelor, a sărăciei energetice și a viitorului buget european.

La Bruxelles deschid uși – acasă trebuie să ne facem temele
Rolul meu la Bruxelles este să „deschid uși și ferestre”. Să aduc în dezbatere punctele de vedere ale zonelor montane, rurale. Să obțin ca în textele europene să existe referiri la protecția apelor, biodiversitate, agricultura tradițională, costurile suplimentare ale regiunilor montane.

Dar Bruxellesul nu ne va face temele în locul nostru.

Nu va redacta strategiile pentru județul Harghita. Nu va concepe proiectele locale. Dacă acestea nu sunt pregătite, banii vor rămâne acolo unde deja nivelul de dezvoltare este de 140–150% – în timp ce noi vom rămâne în urmă.

De aceea insist: Consiliul Județean Harghita trebuie să lanseze grupuri de lucru tematice, care să pregătească în mod expres comunitățile județului pentru oportunitățile deschise de Cadrul Financiar Multianual (CFM) și de Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat. Apă, păduri, biodiversitate, energie și renovarea clădirilor, economie rurală – în aceste domenii trebuie redactate acum planurile locale de acțiune, propunerile de proiecte și acordurile de parteneriat.

Dacă acest lucru se întâmplă și dacă, în echipa UDMR – aici, acasă, în județul Harghita, în Parlamentul și Guvernul României, dar și în Parlamentul European – reprezentăm coordonat același mesaj, atunci putem recupera decalaje de zeci de ani.

În sfârșit.

Borboly Csaba, membru al Comitetului Regiunilor, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita