România la masa OCDE: contribuția regiunilor europene la agenda globală pentru dezvoltare locală

Pe 26 mai 2026, la Maastricht, am participat la cea de-a 90-a sesiune a Comitetului Director al Programului OCDE pentru Ocuparea Forței de Muncă și Dezvoltare Economică Locală — LEED, în calitate de reprezentant al Comitetului European al Regiunilor.

Reuniunea a avut loc în cadrul unui eveniment internațional desfășurat pe parcursul a trei zile: sesiunea închisă a Comitetului Director, organizată pe 26 mai, urmată de Forumul Global pentru Dezvoltare Locală, în perioada 27–28 mai, cu participarea unor reprezentanți instituționali, experți și actori locali din întreaga lume.

Prezența Comitetului European al Regiunilor la acest nivel de dialog confirmă rolul tot mai important al autorităților locale și regionale în definirea politicilor publice globale privind competențele, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea economică locală.

O agendă strategică pentru perioada 2027–2030

Comitetul Director al Programului OCDE LEED contribuie la definirea agendei internaționale de cercetare, analiză și politici publice în domeniul ocupării forței de muncă, competențelor și dezvoltării locale.

În cadrul sesiunii de la Maastricht au fost discutate prioritățile pentru perioada 2027–2030, într-un context marcat de tranziții economice profunde, schimbări tehnologice accelerate, presiuni demografice și transformări industriale care afectează diferit regiunile și comunitățile locale.

Pentru România, aceste dezbateri au o relevanță directă. Țara noastră se află într-o etapă avansată a procesului de aderare la OCDE, cu 19 din cele 25 de evaluări tematice finalizate. În acest context, participarea la dezbateri de acest nivel contribuie la conectarea României la cele mai importante direcții internaționale de politică publică.

Rolul regiunilor în politicile de competențe și tranziție economică

În intervenția susținută în cadrul sesiunii, am subliniat faptul că politicile de competențe nu pot fi eficiente dacă sunt concepute exclusiv la nivel național.

Autoritățile locale și regionale cunosc cel mai bine structura economiilor teritoriale, nevoile pieței muncii, vulnerabilitățile sociale și capacitatea reală a comunităților de a se adapta la schimbare. Din acest motiv, ele trebuie implicate de la început în proiectarea și implementarea traiectoriilor de tranziție economică și socială.

Politica de coeziune, politica industrială și investițiile în competențe trebuie abordate integrat. Gestionarea lor în sisteme separate reduce impactul intervențiilor publice și poate accentua diferențele dintre teritorii.

Un mesaj central al intervenției a vizat necesitatea transformării serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. Acestea trebuie să depășească rolul tradițional de intermediere pe piața muncii și să devină coordonatori ai ecosistemelor locale de competențe, conectând angajatorii, furnizorii de formare profesională, administrațiile publice, instituțiile de educație și comunitățile locale.

Această transformare presupune mandate clare, resurse adecvate și o descentralizare reală a capacității de decizie.

Evitarea noilor inegalități teritoriale

Un punct important al dezbaterii a fost riscul ca tranzițiile economice și tehnologice să producă noi forme de inegalitate teritorială.

Dacă investițiile în competențe ajung doar la lucrătorii înalt calificați sau doar în regiunile deja dezvoltate, diferențele existente se pot adânci. Tranziția economică trebuie să fie incluzivă și să ajungă și în comunitățile afectate de declin demografic, restructurare industrială sau acces limitat la oportunități de formare.

Din această perspectivă, dezvoltarea locală nu este un domeniu secundar al politicilor publice. Este spațiul în care marile strategii economice, sociale și industriale devin concrete pentru cetățeni.

Exemple internaționale relevante pentru România

Sesiunea de la Maastricht a oferit exemple valoroase de politici și modele instituționale care pot inspira și dezbaterea din România.

Japonia a prezentat experiența celor 47 de consilii regionale de formare vocațională. Grecia a evidențiat transformarea serviciilor publice de ocupare în platforme de parteneriat sectorial. Flandra a prezentat cel de-al zecelea acord sectorial privind forța de muncă.

Aceste exemple pornesc de la un principiu comun: tranzițiile reușesc atunci când sunt construite pornind de la realitățile locale, în parteneriat cu actorii economici, sociali și instituționali din teritoriu.

Pentru România, această lecție este esențială. Politicile de formare profesională, reconversie industrială și ocupare trebuie adaptate la profilul fiecărei regiuni, la nevoile economiei locale și la provocările specifice ale comunităților.

Cooperarea dintre OCDE și Comitetul European al Regiunilor

Cooperarea consolidată dintre OCDE și Comitetul European al Regiunilor, salutată în concluziile sesiunii, reprezintă un cadru important pentru promovarea unei abordări teritoriale mai puternice în politicile internaționale de dezvoltare.

Această cooperare poate contribui la o mai bună integrare a regiunilor și orașelor în procesele de elaborare a politicilor publice, inclusiv în domenii precum ocuparea forței de muncă, competențele, tranziția industrială și coeziunea teritorială.

Pentru România, conectarea la aceste dezbateri este o oportunitate de a valorifica expertiza internațională și de a contribui, în același timp, cu propria experiență regională la definirea agendei globale.

Concluzie

Participarea la cea de-a 90-a sesiune a Comitetului Director al Programului OCDE LEED a reprezentat un moment important de dialog instituțional și de afirmare a rolului regiunilor în politicile globale de dezvoltare locală.

Mesajul transmis la Maastricht este clar: tranzițiile economice, industriale și sociale nu pot fi gestionate eficient fără implicarea reală a autorităților locale și regionale.

Pentru România, această abordare este cu atât mai relevantă în contextul procesului de aderare la OCDE și al nevoii de a construi politici publice mai bine conectate la realitățile teritoriale, la piața muncii și la nevoile comunităților.