Dacă nu acționăm acum, alții vor decide în locul nostru

Astăzi, ceva s-a schimbat fundamental în Europa

Uniunea Europeană deschide un nou capitol în 2026.

Nu Bruxelles-ul decide cum se dezvoltă județul Harghita.
Nu Bucureștiul.
Nu Berlinul.

Noul principiu european se numește: „Right to Stay” — dreptul de a rămâne.

Înseamnă că fiecare cetățean european are dreptul să trăiască, să muncească și să îmbătrânească acolo unde este acasă.
Nu trebuie să plece pentru că nu există locuri de muncă.
Nu trebuie să plece pentru că nu există servicii medicale sau școli adecvate.
Migrația trebuie să fie o alegere liberă — nu o necesitate.

Acest principiu este valabil pentru toate regiunile rurale din România.
Dacă voim.

Ce s-a întâmplat la Trnava?

Comitetul European al Regiunilor a organizat o conferință la Trnava, în Slovacia.
Tema: cum poate fi aplicată abordarea bazată pe loc în dezvoltarea regiunilor rurale și metropolitane.

A participat Borboly Csaba, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita și membru al Comitetului European al Regiunilor.
Printre vorbitori s-au aflat un expert al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene din Sevilla, vicepreședinta Comisiei REGI a Parlamentului European și un consilier senior al OCDE.

Toți au transmis același mesaj, în cuvinte diferite:

Următorul cadru financiar al UE, din 2028, va favoriza doar regiunile care se pregătesc acum. Cine așteaptă va rămâne în urmă.

Ce înseamnă „abordarea bazată pe loc” și de ce contează?

Pe scurt: nu poți aplica aceeași soluție la Miercurea Ciuc ca la București sau Hamburg.

Județul Harghita este o zonă montană, rurală, cu o cultură și o structură economică proprie.
Punctele sale forte sunt diferite.
Provocările sale sunt diferite.
UE recunoaște astăzi acest lucru și construiește pe această bază.

Dezvoltarea bazată pe loc înseamnă că autoritățile locale, antreprenorii locali, universitățile locale și comunitățile locale planifică împreună ce au nevoie.
Nu li se impune o soluție de sus.
Ei o construiesc singuri — iar UE o finanțează.
Aceasta este singura metodă prin care regiunile rurale din România pot beneficia cu adevărat de fondurile europene.

Ce arată datele? JRC a pus astăzi cifre pe masă

Dezbaterea a abordat mult timp diferențele dintre zonele rurale și urbane.
Cercetarea JRC Startup Village Forum a adus astăzi date concrete.

Rezultatul este surprinzător.

Dacă analizăm brevetele și cheltuielile de cercetare-dezvoltare, diferența dintre orașe și regiunile rurale este mare.
Dar dacă analizăm câte procente din companii introduc produse, procese sau servicii noi sau modificate — adică inovarea reală, de zi cu zi — diferența este mult mai mică.

64% dintre companiile rurale europene inovează într-o formă sau alta.
În zonele urbane, această rată este de 70%.

Aceasta înseamnă: inovarea rurală există. Este doar diferită. Nu brevet, ci adaptare. Nu laborator, ci cunoaștere locală.

JRC a arătat și că principalul obstacol al companiilor rurale nu este lipsa talentelor.
Ci sistemul fiscal local și național — și accesul la finanțare, care astăzi este concentrat în mare parte în orașe.
Soluția: clustere locale, canale de finanțare locale și instituții care reunesc actorii.

Aceasta este exact ceea ce regiunile rurale românești au nevoie — și pot realiza.

Miza: cifre care nu mint

Comisia Europeană planifică 450 de miliarde de euro pentru coeziune în perioada 2028-2034.
Din aceasta, cel puțin 218 miliarde de euro revin regiunilor mai puțin dezvoltate.

Județul Harghita este o regiune mai puțin dezvoltată.
În principiu, este eligibil.

Dar banii nu vin automat.
Îi primesc doar regiunile care au o strategie actualizată, demonstrează un parteneriat local real și participă activ la negocierile UE.

Dacă județul Harghita nu se pregătește acum, Bucureștiul decide.
Prioritățile Bucureștiului nu coincid întotdeauna cu ale regiunilor.

Harghita nu este o regiune transfrontalieră. Aceasta nu este un dezavantaj, dacă procedăm inteligent.

Expertul OCDE a subliniat ceva deosebit de important pentru regiunile fără frontieră externă UE.

Multe regiuni europene se bazează pe programele transfrontaliere pentru dezvoltare.
Județul Harghita nu are frontieră externă UE.
Aceasta nu înseamnă că trebuie să fie exclus din logica dezvoltării bazate pe loc.
Înseamnă că trebuie să pornească pe un alt drum.

Acest drum este consolidarea capacității teritoriale interne.
Înseamnă: o instituție locală puternică care reunește fermierii, antreprenorii, universitatea și autoritățile locale.
Odată constituit acest cadru, regiunea poate căuta parteneri în alte regiuni europene similare — nu pe baza proximității, ci pe baza intereselor comune și a provocărilor identice.
Exemplul toscan al OCDE arată: cel mai bun partener de inovare nu este întotdeauna vecinul.

Dreptul de a rămâne devine realitate doar dacă există și motivul de a rămâne: loc de muncă remunerat, oportunități antreprenoriale, perspectivă locală.
Acesta este ceea ce creează cu adevărat dezvoltarea bazată pe loc.

Trei lucruri se desfășoară acum în paralel și nu se poate aștepta

1. Negocierile regulamentului de coeziune 2028 au loc acum.
   Ce nu este inclus acum nu se va schimba timp de 7 ani.
   Dacă perspectivele regiunilor nu apar în Planul Național și Regional de Parteneriat, fondurile vor fi distribuite după prioritățile Bucureștiului.
2. Strategia „Right to Stay” se conturează acum.
   Comisia Europeană colectează acum experiențele regiunilor.
   Fiecare intervenție contează.
   Cine tace nu va fi reprezentat în strategii.
3. Fereastra de finanțare BEI este deschisă acum.
   Există finanțare disponibilă în 2026 pentru sectorul public din România — dacă se prezintă pregătit.

Mesajul lui Borboly Csaba

Nu întrebarea este dacă UE ajută regiunile rurale din România.
UE vrea să ajute.
Sistemul este construit pentru aceasta.
Banii sunt alocați pentru aceasta.

Întrebarea este: suntem pregătiți?

Noua lume UE nu este despre București sau Berlin.
Este despre noi.
Dacă vrem.
Dar numai dacă acționăm.

Dreptul de a rămâne va fi real doar dacă noi înșine luptăm pentru el.Cine tace nu va fi auzit.