De la Bruxelles la Miercurea Ciuc: problema apelor montane poate ajunge pe agenda europeană
23 martie 2026 | Bruxelles, clădirea Charlemagne
Astăzi, la Bruxelles, la sediul Comisiei Europene, are loc evenimentul anual al Pactului European pentru Climă — Together in Action — unde, timp de trei zile, factori de decizie, primari, activiști, cercetători și tineri discută despre cum poate fi implementată în practică acțiunea climatică.
Borboly Csaba, membru al Comitetului European al Regiunilor și vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita, participă la eveniment și intervine în cadrul unui panel dedicat primarilor și comunităților locale.
Aceasta nu este o participare obișnuită. Există un mesaj clar — și există rezultate concrete pe care se poate construi.
Ce am realizat până acum — și de ce contează astăzi
În noiembrie 2025, la Miercurea Ciuc, am organizat Conferința privind reziliența apei în zonele montane, la care a participat și Tüttő Kata, președinta Comitetului European al Regiunilor. Primari, fermieri, proprietari de păduri, cercetători și tineri au stat la aceeași masă — nu pentru că a cerut Bruxelles-ul, ci pentru că subiectul îi privește direct. Izvoarele, pâraiele și ecosistemele noastre sunt în joc.
Din această conferință a rezultat un document concret: Propunerea de Cadru pentru Reziliența Apei în Carpați, coordonată de Consiliul Județean Harghita și Asociația REPER21, în cadrul inițiativei Shaping Tomorrow a Pactului European pentru Climă.
Documentul propune:
- comitete locale de gestionare a apei,
- zone pilot la nivel microregional,
- rețele de monitorizare comunitară,
- soluții bazate pe natură,
și promovează ideea că problema apelor montane nu este doar una locală, ci o chestiune de securitate europeană.
La 4 martie 2026, Comitetul European al Regiunilor a adoptat în unanimitate avizul privind Strategia europeană pentru reziliența apei. În acest document se regăsesc propunerile noastre: comitete locale, participare comunitară, atenție sporită pentru regiunile montane și alocări dedicate în viitorul Cadru Financiar Multianual.
Munca a fost făcută. Următorul pas este modul în care Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE vor valorifica aceste propuneri.
Ce am reprezentat astăzi la Bruxelles
Tema panelului de astăzi: cum pot primarii, consiliile locale și cetățenii să co-proiecteze un viitor echitabil și sustenabil.
Mesajul intervenției a fost clar: co-designul este real doar atunci când la masă se află și cei care trăiesc cel mai aproape de resurse. Un primar dintr-o comună montană, un fermier, un tânăr — ei sunt cei care știu ce se schimbă în pârâu, în pădure, pe pășune.
Dacă ei lipsesc, nu proiectăm împreună — doar consultăm.
A fost prezentată și o propunere concretă: Propunerea de Cadru pentru Reziliența Apei în Carpați este un document deschis, pregătit pentru colaborare și parteneriate — cu Convenția Primarilor, reprezentanții DG CLIMA și comunitatea Pactului Climatic.
În cadrul Platformei pentru părțile interesate privind reziliența apei, care va fi lansată în 2026, regiunile montane și microregiunile trebuie să fie reprezentate.
Rolul Consiliului Județean Harghita — asumare și continuitate
Toate acestea nu ar fi fost posibile fără implicarea activă a Consiliului Județean Harghita.
Consiliul a coordonat conferința de la Miercurea Ciuc, a susținut documentul-cadru și a contribuit prin amendamente în cadrul Comitetului Regiunilor.
Dar acesta este doar începutul.
Următorul pas este extinderea acestui demers la nivel microregional: sprijinirea primarilor, fermierilor și proprietarilor pentru elaborarea unor planuri locale de reziliență a apei și conectarea acestora la finanțări europene și cadre de reglementare.
Nu este suficient să gândim la nivel județean. Este nevoie de implementare la nivelul fiecărui bazin hidrografic local.
Continuarea muncii lui Tánczos Barna
Este important să menționăm și activitatea desfășurată de Tánczos Barna în calitate de ministru al mediului din România.
Programele inițiate atunci — inclusiv evaluarea genetică a populației de urs, programele de garduri electrice și colectarea de date de mediu — reprezintă un standard european de profesionalism și constituie o bază solidă pentru politicile actuale.
Această muncă trebuie continuată:
- prin atragerea de noi fonduri europene,
- prin dezvoltarea de noi concepte,
- și prin asigurarea faptului că România rămâne parte activă în procesele europene privind apa, natura și clima.
Cele trei piloni: CoR, Guvernul României, Parlamentul European
Problema apelor montane poate ajunge și rămâne pe agenda europeană doar dacă este susținută simultan din trei direcții:
- Comitetul European al Regiunilor — unde propunerile au fost deja integrate
- Guvernul României — care trebuie să adere la Water Resilience Alliance și să integreze dimensiunea montană în politicile naționale
- Parlamentul European — care trebuie să acorde un capitol dedicat regiunilor montane în strategia apei și în negocierile pentru viitorul buget multianual
Dacă aceste trei componente funcționează împreună, protecția apelor montane devine nu doar o preocupare locală, ci o prioritate europeană comună.
Împreună, de jos în sus
Prezența la Bruxelles are exact acest rol: ceea ce construim acasă — conferințe, documente, parteneriate — capătă aici vizibilitate și validare europeană.
Nu există contradicție între masa de lucru de la Miercurea Ciuc și cea de la Bruxelles. Este aceeași muncă, continuată la un alt nivel.
Aceasta este esența abordării locale.
Nu așteptăm soluții de sus. Duceam experiența noastră în plan european — și aducem acasă parteneriate, feedback și oportunități.
Mulțumiri tuturor celor implicați: echipei Consiliului Județean Harghita, Asociației REPER21, institutului de cercetare din Miercurea Ciuc, participanților la conferință și, în mod special, primarilor, fermierilor și tinerilor care stau la baza acestei inițiative.
