„Se prea poate, că aceea Românie, văzută din București este mai bună, și are la bază o aritmetică și logică dâmbovițeană, dar nu are nici o legătură cu realitatea din teritoriu. Acest lucru este demonstrat și de modul în care înțeleg cei de la Ministerul Muncii că ar trebui să funcționeze sistemul de asistență socială și de protecția copiilor, așa cum rezultă și din articolul scris de Rodica Mitu pe DCnews” (https://www.dcnews.ro/dgaspc-intr-o-situatie-fara-precedent-sunt-initiative-rusinoase_561206.html), a declarat Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita.

„Deși punctul de vedere al ministerului, prezentat în articol se fac trimiteri la texte de lege, privind modul de finanțare, aritmetica din București se pare că nu este același cu ceea de pe teritoriul României. Poziția autorităților publice centrale este corectă doar la următorul punctul: „În acest context, trebuie avute în vedere prevederile art. 20 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora “Finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporţie de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale, aprobate potrivit legii.” Pornind de la acest punct, ministerul de resort poate să decidă în mod arbitrar ce sumă alocă, ceea ce este recunoscut și în poziția prezentată în articol: pur și simplu nu intră în standardele de cost „cheltuieli indirecte cum ar fi cele aferente funcționării aparatului propriu al DGASPC, a căror susținere financiară trebuie asigurată integral din bugetul județului și nici cheltuieli de investiții.” „Adică, dacă avem un centru de plasament, cheltuielile legate de administrarea centrului, de încălzirea, energie electrică, contabilitate etc. nu intră în standarde de cost. Sau ce înseamnă concret funcționarea aparatului propriu? Cine sunt asimilați categoriei aparatului propriu al DGASPC?”,  întreabă președintele Borboly Csaba, specificând că textul de lege de mai sus prevede că obligația ministerului de resort este finanțarea până la 90% a sistemului și nu a standardelor de cost, aceștia din urmă reprezentând doar o directivă de calcul.

Sumele efective:

data1

* sume virate până în 30 septembrie 2017

Se vede clar, că bugetul DGASPC Harghita până în 30 septembrie depășește deja bugetul total pentru anul 2016, iar acest lucru se datorează intrării în vigoare a Legii nr. 250/2016 din 17 decembrie 2016, prin care au fost crescute salariile din sistemul de asistență socială și protecția copiilor. Datorită acestei legi, bugetul DGASPC Harghita aferent cheltuielilor de personal (fără tot feluri de cheltuieli cum ar fi tichete de vacanță și etc. ) a crescut cu peste 60%, față de anul 2016.

data2

* sume până 30 septembrie 2017

Practic, a fost impusă o creștere a salariilor, dar în același timp alocările bugetare aferente pentru îndeplinirea obligațiunii impuse nu au fost alocate.

Revenind la afirmația că standardele de cost „cheltuieli indirecte cum ar fi cele aferente funcționării aparatului propriu al DGASPC, a căror susținere financiară trebuie asigurată integral din bugetul județului și nici cheltuieli de investiții”, Hotărârea Guvernului nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căreia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale, nu specifică ce intră și ce nu intră în standarde de cost, ci specifică clar la art. 2: „Standardul minim de cost reprezintă costul minim aferent cheltuielilor anuale necesare furnizării serviciilor sociale, calculat la nivel naţional pentru un beneficiar/tip de serviciu social, potrivit standardelor minime de calitate în vigoare pentru serviciul social respectiv”.

Adică costul minim necesar furnizării unui anumit tip de serviciu. Și nu cheltuieli directe sau indirecte, căci costul minim este determinat prin suma cheltuielilor directe și indirecte necesare asigurării acelui tip de serviciu.

Practic, prin aceste măsuri, ministerul încearcă să arunce în responsabilitatea autorităților locale tot mai multe cheltuieli, care în mod normal reprezintă cheltuieli legate de asigurarea drepturilor constituționale ale unor persoane dintr-o categorie specială, care țin de administrația publică centrală.

„Drept urmare, considerăm că nu se poate vorbi de o abordarea neprincipială din partea noastră, încât nu Consiliul Județean Harghita, și nici DGASPC Harghita nu stabilesc obligațiile – inclusiv cele financiare – ale autorităților față de serviciile sociale, ci Guvernul României. Drept urmare intră în sarcina guvernului de a aloca resursele necesare îndeplinirii acestor obligații și respectării drepturilor unei categorii de cetățeni ai României. Vom analiza, modifica bugetul local al județului, și sper că vom putea completa bugetul Direcției cu o sumă cuprinsă între 3-4 milioane lei, dar în lumina poziției Ministerului Muncii din articolul de mai sus, așteptăm o abordare mult mai responsabilă din partea ministerului de resort” , a mai declarat Borboly Csaba.

Miercurea Ciuc, 11 octombrie 2017

255 total views, 3 views today