Se înființează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Călimani-Gurghiu

Consiliul Județean Harghita va elabora un Cod de bună conviețuire județean

„Nu așteptăm soluționarea problemelor noastre de la București, ci în limita posibilităților de care dispunem, vom încerca rezolvarea acestora aici”, a afirmat președintele Consiliului Județean Harghita la conferința de presă care a avut în data de 21 februarie, ocazie cu care în scopul dezvoltării economice a zonei de nord a județului a fost anunțată înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Călimani-Gurghiu și se elaborează și un Cod de bună conviețuire. După părerea președintelui consiliului județean, de cele mai multe ori nu banii sunt problema, se pot reabilita drumurile, construi rețele de apă potabilă, însă cu acestea nu se creează locuri de muncă, iar tinerii noștri pleacă  totuși din țară. Borboly Csaba a prezentat date demografice, conform cărora în județul Harghita procentajul scăderii populației este mai mic, decât cel raportat la nivel național, iar în ceea ce privește scăderea populației românești din partea de nord a județului, aceasta este mai mare, în comparație cu populația maghiară. Principala provocare este reprezentată de asigurarea celor necesare traiului de zi cu zi a familiilor, aceasta bazându-se pe crearea mijloacelor de existență.

„Politicieni și presa de la București nu rezolvă problemele economice și demografice prin articolele și discursurile lor, însă noi facem lucruri concrete în acest sens. Nu adoptăm decizii pe criterii etnice, ci pe criterii bazate pe dezvoltare politică”, a afirmat președintele consiliului județean, el considerând că „autonomia bazată pe criterii etnice” este o invenție a politicienilor și a presei românești, respectiv presa folosește această sintagmă pentru a alarma, iar exemplele de autonomie la care fac referire maghiarii (Tirolul De Sus, Insulele Aland), nu s-au constituit pe criterii etnice.

„Noi solicităm permisiuni pentru populația maghiară pe care și noi putem să le asigurăm populației românești din județ”, a afirmat Borboly Csaba, care a mai adăugat faptul că dacă se normalizează relația români-maghiari din județ, toți vom avea de câștigat, însă dacă se va continua circul și se vor alimenta situații cum este cea a steagului județului sau controlul efectuat la târgul de produse tradiționale, turiștii și investitorii vor fi ținuți departe de județul nostru. „Nu vrem să fim un astfel de  județ, vrem să fim un model de bună conviețuire și înțelegere”, a spus președintele consiliului județean, adăugând că speră ca acest exemplu să fie urmat și de județele unde populația maghiară este minoritară. „Sunt convins că inițiativa noastră va avea efecte atât în practica juridică, cât și în jurisprudență și nu vor mai exista reclamații și controale rău-intenționate, iar maghiarii din diaspora vor putea pretinde permisiuni similare”. Președintele consiliului județean a atras atenția și asupra faptului că în zona de nord a județului procentajul populației maghiare minoritare este de 10-40%, iar înființarea acestei asociații va contribui și la ridicarea nivelului de trai al acesteia.

După cele afirmate, problema dezvoltării zonei de nord a județului este o mai veche preocupare a Consiliului Județean Harghita, propuneri în acest sens au fost făcute încă în anul 2011, însă având în vedere recentele întâmplări, aceste demersuri au fost urgentate, luându-se măsuri efective pentru realizarea scopurilor propuse. Scopul asociației este dezvoltarea pe termen lung a comunităților urbane și rurale din această zonă, având la bază principiile solidarității, egalității și non-discriminării. Totodată asociația susține atragerea de fonduri naționale și internaționale, prin întocmirea  proiectelor de dezvoltare regională. Lăsând la o parte aspectele teoretice, consiliul județean, împreună cu autoritățile locale partenere,își propune să ia măsuri specifice în acest sens (a se vedea documentul atașat).

Unul dintre pilonii principali ai acestui plan de dezvoltare este reprezentat de susținerea micilor producători din zona de nord a județului, atragerea acestora la mișcarea produselor tradiționale și facilitarea accesului pe piață a produselor acestora, la târgurile și în lanțurile de magazine. Astfel spre exemplu gospodarul din Bilbor poate să-și vândă brânza nu cu zece lei, ci cu patruzeci de lei, a spus președintele consiliului.

Dincolo de problemele economice este nevoie de o inițiativa care nu numai să sune frumos, dar care să și contribuie la buna conviețuire dintre cele două etnii. Ca răspuns la acestea se va elabora Codul de bună conviețuire cu sprijinul  Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților, cu sediul la Cluj-Napoca, instituție subordonată primului-ministru.  În prima jumătate a anului institutul va pregăti analize și purta discuții în acest sens cu părțile implicate, iar materialul final va fi statuat printr-o hotărâre a consiliului județean. Codul poate fi adoptat și de către consiliile locale, astfel putând fi încorporat în sistemul juridic județean și totodată acesta va fi anexat statutului județului. Borboly Csaba speră ca acest cod să fie adoptat de către instituțiile statului reprezentate în județ, de către prefectură, poliție și direcțiile județene, astfel putând fi gestionate mai eficient diferitele sensibilități și problemele, independent de culoarea etnică (Vezi atașamentul).

În opinia lui Borboly Csaba atâta timp cât există probleme ca cele ale steagului județului și a controalelor de la târgul produselor tradiționale, acestea doar vor tensiona relațiile dintre românii și maghiarii  și vor alunga turiști și investitorii din județ. Soluția, în opinia președintelui consiliului județean, este normalizarea relațiilor româno-maghiare din județ.

„Județul Harghita vrea să fie un bun exemplu în ceea ce privește  conviețuirea dintre cele două etnii”, a afirmat președintele consiliului județean.

Acesta a vorbit și despre steagul județului, în acest sens atât legislația națională, cât și în cea internațională sunt în favoarea consiliului județean și despre faptul că în acest sens, consiliul județean se va adresa Curții Europene de Justiție de la Luxembourg, respectiv dacă vor exista sancțiuni în legătură cu folosirea acestuia, atunci se va adresa și Curții Constituționale din România. Pe această temă poate fi consultată pagina creată de consiliul județean – http://steaguljudetului.judetulharghita.ro/

Miercurea-Ciuc, 21 februarie 2013