Astăzi, la Bruxelles, am lucrat în cadrul a trei întâlniri bilaterale la nivel de conducere pentru ca AgoraEU să nu fie doar programul „celor mai bine organizați actori”, ci să ajungă cu adevărat și la localitățile mai mici, la regiunile mai puțin dezvoltate și la ecosistemele culturale și media locale–regionale. În toate discuțiile, accesul teritorial și echilibrul geografic au fost criterii centrale.Ű
FACEBOOK LINK: https://www.facebook.com/photo?fbid=1380265324113453&set=a.272063811600282
De ce sunt importante aceste consultări bilaterale?
Esența întâlnirilor bilaterale este să susținem opiniile și amendamentele privind AgoraEU cu soluții concrete, aplicabile: soluții care pot fi transpuse și în funcționarea programului (proceduri de aplicare, acces, logică de finanțare, evaluare). La DG EAC, de pildă, a fost ridicată explicit problema colectării de date la nivel regional, pentru ca activitățile de outreach să funcționeze efectiv și în regiuni.
Cele trei rezultate concrete ale zilei de astăzi
1) Finanțări în două etape și „în cascadă”: mai mulți nou-veniți, povară administrativă mai mică
În cadrul consultării cu DG EAC a fost transmis un mesaj clar: finanțările în două etape sunt „mai ușor accesibile”, iar pentru „newcomers” (nou-veniți) trebuie construit în mod conștient un ecosistem mai prietenos. Tot aici a fost discutată explicit și forma finanțărilor mici de tip cascadă (cascading grants) ca soluție.
Din partea DG CNECT a apărut, de asemenea, ideea că, pentru îmbunătățirea accesului, evaluarea în două etape este deja analizată substanțial.
Această logică se aliniază și principiului din proiectul nostru potrivit căruia, pentru diseminarea acțiunilor mici și micro, este nevoie de consolidare de capacități și mentoring – mai ales acolo unde actorii au fost excluși până acum din cauza barierelor de intrare.
2) Sistem de contact point / „desk”: să existe cineva care ajută — și nu doar centrele
Al doilea mare progres s-a conturat în jurul soluției contact point / desk. La DG EAC a fost ridicată concret problema „desk / CP”, precum și ideea ca acestea să funcționeze continuu, inclusiv la nivel regional.
Din partea KEA am primit, de asemenea, confirmarea că desk-urile regionale pot fi utile și că ar trebui să funcționeze printr-o „partajare” mai bună a capacităților europene ale regiunilor.
La DG CNECT, ideea de contact point a fost clar legată de necesitatea ca programul să ajungă la organizațiile mici, la nou-veniți, la zonele rurale și la regiunile mai puțin dezvoltate, iar contact point-urile pot avea un rol important în acest sens.
În proiectul nostru de aviz al CoR apare, în consecință, propunerea ca, pentru reducerea poverilor disproporționate ale micilor autorități locale și organizațiilor grassroots, să fie introduse Local AgoraEU Contact Points.
3) Presa locală și regională: o prezență mai puternică și mai bine țintită în AgoraEU
Al treilea rezultat a devenit deosebit de accentuat în consultarea cu DG CNECT: conform notelor, dimensiunea locală și regională face parte din intervenții, iar direcția țintită indică clar sprijinirea micilor organizații media, „într-un mod nou”, în cadrul AgoraEU.
În concordanță cu acest lucru, proiectul nostru CoR propune ca producția media locală și regională și presa – inclusiv presa tipărită și radiodifuziunea radio/TV – să beneficieze de scheme de finanțare dedicate, proporționale, „earmarked”.
Acest lucru este decisiv, deoarece, în multe regiuni, spațiul public local și mass-media nu sunt doar o piață, ci o infrastructură comunitară: informare, prezență culturală, coeziune comunitară.
Echitate teritorială: să nu fie doar un principiu — să o măsurăm și să o îmbunătățim
În consultarea cu DG EAC s-a stabilit clar ca principiu că programul trebuie să includă indicatori privind participarea teritorială și distribuția geografică a fondurilor, pentru ca contribuția sa la coeziune și la guvernanța pe mai multe niveluri să poată fi evaluată.
Această idee este integrată și în amendamentul din proiect: „The Programme shall include indicators on territorial participation and funding distribution…”.
În plus, în discuțiile de astăzi s-a pus un accent deosebit pe faptul că procedurile de eligibilitate și de acordare trebuie să asigure un echilibru geografic corect și să faciliteze accesul actorilor mai mici prin consolidare de capacități.
Pașii următori – ce urmează (de la 22 ianuarie 2026)
Rezultatele de astăzi vor fi duse mai departe în avizul CoR și în amendamentele raportorului, în trei pachete:
-
Finanțări în două etape și în cascadă – reducerea barierelor de intrare, atragerea de noi aplicanți.
-
Sistem de contact point / „desk” (inclusiv la nivel regional) – sprijin concret pentru aplicanți și acoperire teritorială.
-
Sprijin țintit pentru mass-media locală și regională – consolidarea micilor instituții media și a ecosistemelor locale de știri.
Următoarele repere procedurale, conform proiectului, sunt:
• La 25 ianuarie 2026, la ora 11:30, va avea loc o consultare online, la care se poate alătura oricine.
• Termenul limită pentru amendamentele raportorului (conform calendarului intern): 27 ianuarie 2026.
• Adoptarea avizului în comisia de specialitate SEDEC a CoR este programată pentru 2 februarie 2026. La ședința SEDEC din 2 februarie 2026 se preconizează votarea a aproximativ 75 de amendamente (ale membrilor și ale raportorului). Va fi prezent și comisarul responsabil: Glenn Micallef (echitate între generații, tineret, cultură și sport).
• După adoptarea în SEDEC, vor începe consultări țintite cu raportorii Parlamentului European, pentru poziții comune și soluții transferabile.
• Înaintea plenarei din mai va mai exista posibilitatea de amendare, pe baza unei noi runde de consultări PE–Consiliu–Comisie și a amendamentelor membrilor.
• Adoptarea în plen este prevăzută, în mod anticipat, pentru 5–6 mai 2026.
• Ca obiectiv, se poate formula faptul că, dacă totul decurge bine, primele apeluri ar putea apărea deja în toamna anului 2027.
Bruxelles, 22.01.2026.
