Experiențe locale la nivel european: contribuția județului Harghita la Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități Propunerile județului Harghita pentru Strategia UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități

Uniunea Europeană lucrează în prezent la consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Este o onoare pentru noi că am avut posibilitatea de a împărtăși experiențele și propunerile județului Harghita cu colegii competenți din cadrul Comitetului European al Regiunilor (SEDEC). Răspunsurile au fost colectate împreună cu organizații neguvernamentale locale, specialiști și persoane cu dizabilități, care se confruntă zilnic cu obstacolele practice ce încă limitează participarea deplină la viața socială.

Cea mai mare lacună: accesibilitatea nu este încă o bază firească

Potrivit feedback-ului din județul Harghita, accesibilitatea rămâne în multe domenii insuficientă, fragmentată sau complet absentă. Se întâmplă și astăzi ca investiții realizate din fonduri europene să nu respecte cerințele de accesibilitate, iar în județ există încă școli și unități spitalicești unde persoanele care utilizează scaun rulant nu pot folosi grupurile sanitare sau spațiile aferente. Pe lângă barierele fizice, o problemă la fel de gravă este lipsa unei abordări adecvate la nivel de mentalitate: persoanele cu dizabilități sunt încă privite printr-o narațiune a milei, ceea ce duce la excluziune, indiferență și la lipsa unei incluziuni reale. Din acest motiv, accesibilitatea trebuie să devină o condiție de bază nu doar din punct de vedere arhitectural, ci și la nivel digital, comunicațional și atitudinal.

Specificitățile județului Harghita

Actorii locali au evidențiat mai mulți factori care necesită o atenție specială în județul Harghita. Persoanele cu dizabilități care trăiesc în mediul rural se confruntă frecvent cu izolare, din cauza numărului redus de servicii disponibile și a opțiunilor foarte limitate de transport public accesibil. Există în continuare școli și secții spitalicești unde accesibilitatea de bază nu este asigurată, de exemplu grupurile sanitare nu sunt accesibile pentru persoanele care folosesc scaun rulant. Serviciile locale de sprijin, precum asistența personală sau echipele mobile, nu dispun întotdeauna de capacitate suficientă. O altă particularitate importantă este caracterul bilingv al regiunii: comunicarea accesibilă ar trebui asigurată în ambele limbi locale, însă acest lucru nu se realizează întotdeauna. De asemenea, serviciile de administrație digitală sunt adesea inaccesibile, ceea ce transformă procedurile administrative zilnice într-un obstacol suplimentar.

Ce propunem la nivelul Uniunii Europene?

Unul dintre cele mai importante elemente ale propunerilor locale este ca accesibilitatea să devină o condiție strictă, nenegociabilă, pentru toate investițiile finanțate de Uniunea Europeană. Respondenții consideră inacceptabil ca din fonduri publice să fie renovate sau construite instituții și servicii care exclud din start o parte dintre persoanele cu dizabilități. De aceea, este necesară o monitorizare mai riguroasă a respectării cerințelor și introducerea unor consecințe clare atunci când noile investiții nu respectă normele de accesibilitate. Totodată, sunt esențiale standarde minime clare atât pentru accesibilitatea fizică, cât și pentru cea digitală, în special în cazul serviciilor online.

Propunerile subliniază și importanța formării și a schimbării de mentalitate: incluziunea trebuie să devină parte integrantă a practicii cotidiene, ceea ce presupune formare obligatorie pentru cadre didactice, funcționari publici, personal medical și angajați din serviciile de relații cu publicul. În domeniul educației, respondenții solicită un sistem cu adevărat incluziv, în care infrastructura școlară și instrumentele digitale să fie accesibile, cadrele didactice să dispună de competențele metodologice necesare, iar serviciile de sprijin să fie suficiente pentru ca elevii cu dizabilități să poată participa efectiv la învățământul de masă. Aceeași abordare este necesară și în formarea profesională, recalificare și educația adulților, unde sunt necesare materiale, examene și locații de practică accesibile.

În domeniul sănătății, actorii locali consideră esențial ca cabinetele medicale, spitalele și centrele de diagnostic să fie cu adevărat accesibile, iar comunicarea în cadrul serviciilor medicale să fie asigurată prin interpretare în limbaj mimico-gestual sau informații ușor de înțeles. O atenție specială trebuie acordată elaborării unor protocoale de urgență accesibile, îmbunătățirii accesului la servicii de reabilitare și reducerii disparităților teritoriale.

În ceea ce privește transportul și locuirea, pe lângă vehicule și stații accesibile, este necesar un control strict al accesibilității în cazul clădirilor noi și al cartierelor rezidențiale, precum și dezvoltarea sprijinului pentru viață independentă. Respondenții evidențiază importanța formelor de locuire protejată și asistată, inclusiv a serviciilor de tip „respiro”, care pot oferi îngrijire 24 de ore din 24 atunci când familiile au nevoie de sprijin temporar. Asigurarea unui personal bine pregătit în aceste servicii este o condiție esențială, iar pe termen lung este necesară consolidarea unui sistem de îngrijire mai accesibil și mai robust, care să privilegieze soluțiile comunitare în detrimentul instituționalizării.

Pe piața muncii, respondenții consideră necesară asigurarea accesibilității locurilor de muncă din punct de vedere fizic, digital și comunicațional, garantarea adaptărilor rezonabile și promovarea formelor flexibile de angajare. Este important ca competențele persoanelor cu dizabilități să devină vizibile și să fie dezvoltate prin programe de formare și recalificare care oferă competențe competitive. În acest sens, sunt necesare stimulente pentru angajatori, programe de mentorat și măsuri mai ferme împotriva discriminării.

În domeniul sportului, culturii și timpului liber, accesibilitatea deplină trebuie să devină un principiu de bază. Respondenții consideră că facilitățile sportive, instituțiile culturale și evenimentele comunitare trebuie nu doar să fie accesibile la intrare, ci și utilizabile în mod efectiv, inclusiv în ceea ce privește vestiarele, grupurile sanitare, circulația interioară, sistemele de ticketing și locurile adecvate. De asemenea, sunt importante parcurile, locurile de joacă și spațiile comunitare accesibile, precum și sprijinirea programelor de parasport. În viața de zi cu zi, este necesară accesibilizarea restaurantelor, cafenelelor, magazinelor, centrelor comerciale și farmaciilor, precum și formarea personalului pentru a oferi servicii respectuoase și adecvate.

Rolul autorităților locale este esențial

Respondenții consideră că autoritățile locale și județene au un rol esențial în transformarea accesibilității din principiu teoretic în realitate cotidiană. Este important ca acestea să monitorizeze și să aplice constant normele de accesibilitate, pentru a preveni apariția unor noi bariere și pentru a elimina treptat pe cele existente. De asemenea, este indispensabilă construirea unor parteneriate solide cu organizațiile societății civile și implicarea directă a persoanelor cu dizabilități în procesul de elaborare a politicilor. Autoritățile locale trebuie să ofere un exemplu prin asigurarea accesibilității propriilor instituții, servicii și evenimente și prin integrarea perspectivei persoanelor cu dizabilități în planificarea locală. Totodată, ele pot sprijini serviciile, proiectele și inițiativele care promovează autonomia și participarea socială și pot acorda facilități fiscale sau alte avantaje la nivel local persoanelor cu dizabilități.

Un obiectiv comun: o Europă mai accesibilă și mai echitabilă

În județul Harghita ne dorim ca drepturile persoanelor cu dizabilități să nu rămână simple principii teoretice, ci să devină o realitate resimțită în viața de zi cu zi. Propunerile noastre urmăresc ca Strategia Uniunii Europene să sprijine și mai ferm accesibilitatea, serviciile incluzive și egalitatea reală de șanse, atât în mediul urban, cât și în cel rural.