AgoraEU: 8,6 miliarde de euro – și acum se decide cât ajunge în regiunile României

„Cine tace, pierde. Cine este prezent acolo unde se scriu regulile, poate aduce banii acasă.”

 

Ce este AgoraEU? – Explicația simplă

Începând cu 1 ianuarie 2028, Uniunea Europeană lansează un program complet nou, numit AgoraEU. Acesta reprezintă pilonul cultural, mediatic, al drepturilor fundamentale și al participării democratice din cadrul următorului buget pe șapte ani al UE – Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034.

Suma totală: 8,6 miliarde de euro. Pe șapte ani. Plus doi ani de plăți – deci până în 2036.

AgoraEU reunește cele două mari programe europene anterioare:

• Europa Creativă – cultură, film, muzică, patrimoniu, meșteșuguri tradiționale, orașe înfrățite
• CERV – cetățeni, egalitate, drepturi fundamentale, organizații civice, democrație, statul de drept

Cine a accesat până acum aceste programe – asociații culturale, media locale, ONG-uri, inițiative de protecție a patrimoniului, programe pentru tineri, organizații ale minorităților – va avea un singur cadru comun începând din 2028.

Cuvântul „Agora” nu este întâmplător: agora greacă antică era spațiul public unde cetățenii se întâlneau, dezbăteau și decideau. UE transmite astfel: democrația, cultura și valorile nu trăiesc în capitale, ci în comunități.

De ce ne ocolesc acești bani? – Cauza decalajului structural

Regiunile mai puțin dezvoltate din România – zone rurale, orașe mici, comunități periferice – obțin în mod sistematic rezultate slabe la fondurile europene culturale și civice. Nu pentru că proiectele lor ar fi mai puțin valoroase. Ci pentru că:

• Sistemul de finanțare este complex. Organizațiile mici nu dispun de capacitatea administrativă necesară pentru a gestiona cererile greoaie.
• Capitalele absorb cea mai mare parte. București, dar și alte capitale europene, navighează mai repede în sistemul UE și beneficiază de avantaje structurale.
• Cultura rurală și patrimoniul viu nu apar explicit în reguli. Dacă un domeniu – meșteșuguri tradiționale, media locală, cooperare culturală transfrontalieră – nu este menționat cu numele în regulament, evaluatorii îl exclud din finanțare.
• Evaluatorii nu cunosc realitățile regiunilor noastre. Dacă un proiect este evaluat de un expert care nu a vizitat niciodată o comunitate rurală din România, cum poate acorda punctaj corect?

Aceasta nu este echitabil. Dar poate fi schimbat – dacă suntem prezenți acolo unde se scriu regulile.

Mandatul: septembrie 2025

În septembrie 2025, Comitetul European al Regiunilor (CoR) m-a invitat să fiu raportor al avizului AgoraEU în cadrul Comisiei SEDEC (Politică Socială, Educație, Ocuparea Forței de Muncă, Cercetare și Cultură). Aceasta înseamnă concret: eu sunt cel care elaborează avizul CoR pe care Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE îl iau în considerare la redactarea regulamentului.

Aceasta este o oportunitate rară. Un reprezentant al unei regiuni mai puțin dezvoltate din România modelează textul pe baza căruia se va construi programul european de 8,6 miliarde de euro. Dacă facem bine acest lucru, interesele regiunilor României sunt incluse în legislația europeană.

Echipa mea – cei care au fost alături

Această muncă nu este niciodată o realizare individuală. Alături de mine s-a aflat Csák László expert și Imets Hanna asistent, cat si echipa micului meu cabinet  care au asigurat munca zilnică la Bruxelles, pregătirea consultărilor, procesarea documentelor și comunicarea. Fără ei, acest an nu ar fi putut fi dus la capăt.

Cărămidă cu cărămidă – cronologia muncii

Septembrie 2025: Numirea și primele orientări. Procesarea propunerii COM(2025) 550 final – un proiect de regulament de peste 180 de pagini – a început imediat.

Octombrie–noiembrie 2025: Primele consultări bilaterale cu raportorii din umbră ai comisiei CULT din PE – inclusiv Zoltán Tarr (HU, EPP), Catherine Griset (PfE), Ivaylo Valchev (ECR) –, precum și cu organizația de protecție a patrimoniului Europa Nostra. Simultan, consultări la București cu colegii implicați în munca guvernamentală și cu Ministerul Culturii din România.

17 decembrie 2025: Consultarea cu Institutul de Cercetare HÉTFA. Una dintre cele mai importante sesiuni de lucru. Institutul HÉTFA – unul dintre cele mai recunoscute institute de cercetare în politici europene – a efectuat analiza detaliată pe care trebuiau să se bazeze propunerile mele:

• Micro-granturi și sistem în două etape pentru noii intrați și organizațiile mici
• Evaluatori din regiunile noastre în comisiile de evaluare
• Monitorizare anuală a performanței teritoriale
• Separarea media de știri față de audiovizual
• Sustenabilitatea rezultatelor proiectelor după ultima plată
• Sprijin pentru reînnoirea generațională a organizațiilor civice

Ianuarie 2026: Elaborarea Documentului de lucru al raportorului – materialul de dezbatere transmis secretariatului CoR și membrilor SEDEC. Acesta numește explicit: micro-granturi de 5–25.000 EUR, case de creație locale ca puncte de contact, culturi ale minorităților ca prioritate de sine stătătoare, indicatori de participare teritorială.

2 februarie 2026: La cea de-a 7-a ședință a Comisiei SEDEC, toate grupurile politice – EPP, PES, ECR, GREEN+PRO – au votat în favoarea proiectului de aviz, cu 12 amendamente ale raportorului și 36 de recomandări de politică.

Februarie–martie 2026: Comisiile CULT și LIBE din PE lucrează paralel la propriul raport privind AgoraEU. Au loc audieri ale părților interesate (CERV, audiovizual, media de știri, cultură) și, pe 24 martie, o reuniune a raportorilor din umbră din PE.

Februarie–aprilie 2026: Sosesc amendamentele pentru plenară de la diferitele grupuri politice. Am examinat toate cele 15 amendamente de compromis ale raportorului – integrând elementele care întăresc avizul și respingând pe cele care ar fi deturnat atenția de la actorii rurali, mici și minoritari.

5 mai 2026: Consultare bilaterală cu Președinția Consiliului – Dr. Elena Theodoulou Charalambous, Președinta Comitetului pentru Afaceri Culturale al Consiliului. Confirmat: elementele-cheie ale avizului CoR – monitorizarea teritorială, simplificarea, patrimoniul viu – pot conta pe o primire pozitivă nu doar în PE, ci și în negocierile din Consiliu.

6 mai 2026: Sesiunea plenară a 171-a a CoR adoptă avizul AgoraEU. Acesta este momentul de față, cand a fost adoptat in unanimitate.

Câți kilometri a parcurs această muncă?

Bruxelles–București–Budapesta–Miercurea Ciuc, dus-întors, de mai multe ori. Ședințe SEDEC, vizite la PE, negocieri bilaterale, consultări cu experți – dacă adunăm kilometrii de zbor, tren și mașină, rezultă mii de kilometri. Fiecare deplasare a reprezentat o negociere, un amendament, un pas de construire a relațiilor.

Nu este turism. Este muncă. Prezență zilnică în sistemul unde se iau deciziile.

Ce am obținut? – Cele 8 rezultate concrete

În avizul adoptat au fost incluse următoarele elemente-cheie – toate servind direct interesele regiunilor mai puțin dezvoltate din România:

1. Micro-granturi și cereri simplificate – sistem în două etape, granturi de 5–25.000 EUR pentru organizații mici și grupuri creative rurale
2. Puncte de contact locale – informații disponibile în limbile minorităților, fără a fi necesară deplasarea la Bruxelles
3. Patrimoniu viu și meșteșuguri tradiționale – categorie de finanțare de sine stătătoare în regulament, cu sprijin pentru consolidarea capacităților
4. Media locală și regională – finanțare dedicată pentru presa independentă din orașe mici
5. Indicatori de monitorizare teritorială – date anuale despre cât primesc regiunile rurale și mai puțin dezvoltate
6. Reînnoirea generațională a societății civile – tinerii pot conduce și ei proiecte și organizații
7. Înfrățiri între orașe și județe – finanțare pentru cooperare multianuală
8. Dimensiunea culturală a minorităților – protecția minorităților etnice, naționale și lingvistice inclusă în textul de bază al regulamentului

Unde contează avizul CoR? – Logica deciziei europene

Procesul legislativ european, pe scurt:

Comisia propune → Parlamentul + Consiliul negociază → Trilog = acord → Regulamentul intră în vigoare

Avizul CoR trimite un semnal atât PE, cât și Consiliului. Când CoR și PE trag în aceeași direcție – cum se întâmplă acum, unde Zoltán Tarr ca raportor din umbră EPP în PE și rapportorul CoR susțin aceleași principii de echilibru teritorial – argumentul devine puternic în trilog.

Eveniment	Dată
Plenara CoR – aviz adoptat	6 mai 2026
Comisia CULT/LIBE din PE – prezentarea raportului	3–4 iunie 2026
Termenul pentru amendamente în PE	11 iunie 2026
Vot în comisia PE	19 octombrie 2026
Vot în plenara PE	octombrie–noiembrie 2026
Începerea trilogului	noiembrie–decembrie 2026
Acord în primă lectură	sfârșitul lunii martie 2027
AgoraEU intră în vigoare	1 ianuarie 2028
Primele cereri de finanțare	2028
Încheierea programului	2036

 

Fereastra de timp se îngustează. Cine nu pune bazele acum va vedea din nou în 2028 cum trec banii pe lângă el.

Mesajul politic – pot fi aduse sute de milioane în România

8,6 miliarde de euro. Din aceasta, cota României – dacă folosim oportunitatea – poate fi de sute de milioane de euro în perioada 2028–2036, pentru cultură, media, organizații civice, apărarea drepturilor fundamentale, programe pentru tineri, înfrățiri, protecția patrimoniului.

Dar acest lucru nu vine de la sine. România trebuie să-și facă temele:

• Cu planuri locale reale – nu cu materiale copiate din ministere
• Cu o abordare place-based – proiecte adaptate nevoilor reale ale teritoriului, nu generalități
• Cu implicarea reală a nivelului local și regional – pentru că Bucureștiul singur nu poate găsi toate soluțiile

Vedem cât de multe programe românești eșuează – nu din lipsă de bani, ci pentru că planificarea nu a fost reală, capacitatea a lipsit, cooperarea nu s-a construit la timp. Avizul AgoraEU este exact antidotul pentru aceasta.

Mulțumiri

Lui Csák László și Imets Hanna, cat echipei micului cabinet –, care au fost alături în permanență. Ministrului Culturii Andrei Demeter și echipei sale, care s-au alăturat demersului din partea României. Președintelui UDMR Hunor Kelemen pentru consultările comune. Institutului de Cercetare HÉTFA pentru analiza de fond. Secretariatului SEDEC al CoR și Europa Nostra pentru sprijinul profesional.

Suportul pe care am primit din partea doamnei Liliana Mangeac, coordonatorul delegatiei Romaniai la Comitetul Regiunilor cat si colegilor din delegatie.

Un cuvânt despre oportunitățile ratate

Nu ascund o realitate dureroasă. La Consiliul Județean Harghita există cunoștințele și specialiștii buni care ar fi putut face această muncă – planuri locale, propuneri pentru programul de guvernare, materiale de consultare cu colegii din PE. Această capacitate nu a fost valorificată. Nu din vina oamenilor – ci din vina conducerii. Aceasta este o mare greșeală, deoarece oportunitățile perioadei 2026–2034 plus cei doi ani de execuție – deci până în 2036 – se închid acum fără ca nevoile locale să fi fost canalizate corespunzător.

Oportunitate ratată. Atitudine eșuată. Această pierdere îi va afecta pe cei care au nevoie de răspunsuri la provocările sociale începând din 2028.

Cine tace, primește puțin. Cine este prezent, primește mult. Aceasta este democrația.

Csaba Borboly | Membru al Comitetului European al Regiunilor | Vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita
Raportor al avizului CoR privind AgoraEU (SEDEC-VIII/009) | COR-2025-03541