2026–2036: ACUM SE DECID REGULILE URMĂTORILOR OPT (+DOI) ANI. JUDEȚUL HARGHITA TREBUIE SĂ SE TREZEASCĂ.

Ce înseamnă asta concret? Să înțeleagă toată lumea.

Din 2028, o organizație culturală de tineret din Miercurea Ciuc fie va avea acces la o procedură simplificată, în doi pași, pentru microfinanțări — fie nu. Asta se decide acum. Dacă mecanismul de simplificare intră în text, atunci da. Dacă nu intră, în 2028 va trebui completat același formular de 80 de pagini în limba engleză ca și astăzi — și, la fel ca astăzi, vor câștiga doar orașele mari.

Din 2028, patrimoniul secuiesc și transilvănean fie va primi o categorie proprie de finanțare în programul UE — fie se va dizolva în cadrul general al „industriilor culturale și creative”, unde portul popular secuiesc va avea aceeași greutate ca un startup din Berlin. Asta se decide acum.

Din 2028, cultura minoritară, în limba maternă, fie va primi protecție juridică explicită în textul AgoraEU, în articolele privind nediscriminarea — fie va fi ascunsă în spatele unor formule generale, care nu garantează nimic. Asta se decide acum.

Din 2028, se va măsura dacă regiunile rurale ale României au acces la fonduri — sau nu se va măsura, iar nimeni nu va fi obligat să reacționeze dacă se dovedește că nu au acces. Asta se decide acum.

Cei care au fost alături de noi — și cei care nu au fost

Succesul are autori. Ei merită mulțumiri.

Această opinie a Comitetului Regiunilor nu s-a născut din nimic. Timp de un an și jumătate s-a desfășurat o muncă profesională serioasă — iar în această muncă nu a fost implicat doar cabinetul, ci și parteneri importanți.

Din partea României, ministrul UDMR András Demeter și echipa sa au înțeles printre primii despre ce este vorba în acest proces. Cooperare activă, feedback substanțial și, cel mai important: în raportul final apare ceea ce am introdus împreună. Acest lucru nu este de la sine înțeles. Este rezultatul voinței politice și al angajamentului profesional. Mulțumiri pentru aceasta.

Din partea Ungariei, Institutul de Cercetare HÉTFA din Budapesta — unul dintre cele mai serioase institute de cercetare aplicată în politici publice din regiune — a contribuit activ la fundamentarea profesională a opiniei Comitetului Regiunilor. Analizele lor au oferit baza de dovezi pe care s-a construit argumentația de la Bruxelles. Fără ei, o parte dintre propuneri nu ar fi putut fi apărate și la nivel tehnic.

La nivel european, Europa Nostra — una dintre cele mai mari și mai prestigioase organizații europene de protecție a patrimoniului cultural, cu sute de organizații membre din peste 40 de țări — a participat activ la proces. Contribuția lor a oferit credibilitate, greutate europeană și profunzime profesională propunerilor privind protecția patrimoniului. Când Europa Nostra este în spatele tău, la Bruxelles acest lucru se aude.

Prețul politicii struțului — concret

Consiliul Județean Harghita nu și-a implicat, în ultimul an și jumătate, experții culturali, media și civici în această muncă. Aceasta nu este o critică personală. Este o eroare de sistem, care va avea un preț.

Pentru că, în timp ce ministrul culturii din partea UDMR și echipa sa, Institutul de Cercetare HÉTFA din Budapesta și Europa Nostra au lucrat activ la această opinie, experții proprii ai județului Harghita — cei care au cea mai mare legătură cu această temă — au rămas pe dinafară.

Iată ce poate face un consiliu județean — și ce, din păcate, județul Harghita nu a făcut în mod sistemic în acest an și jumătate, deși am propus acest lucru de mai multe ori în scris.

Conducătorii instituțiilor culturale din județul Harghita ar fi putut oferi date concrete despre cât a primit județul din Creative Europe între 2014 și 2027 — și de ce nu a primit mai mult. Organizațiile civice din Miercurea Ciuc și Gheorgheni ar fi putut aduce experiențe reale de aplicare și obstacole administrative documentate — acele povești care fac vie o negociere la Bruxelles. Reprezentanții presei locale ar fi putut oferi dovezi documentate despre deșertificarea mediatică din Ținutul Secuiesc, unde astăzi, în orașele mici, nu mai există ziare independente, nu mai există radiouri locale. Reprezentanții meșteșugurilor tradiționale — olari, țesători, sculptori în lemn — sunt dovezi vii ale motivului pentru care AgoraEU are nevoie de o componentă separată pentru „patrimoniul viu”. Partenerii civici de limbă română ar fi putut aduce modele de cooperare culturală româno-maghiară — exemple credibile și puternice la nivel european.

Aceste voci nu s-au auzit astăzi la Bruxelles. Pentru că nimeni nu le-a organizat. Acest lucru va durea în următorii opt ani.

Marea iluzie care trebuie spulberată

„Ce poate face Consiliul Județean Harghita? Suntem doar un județ.”

Aceasta este o minciună. O minciună comodă, dar tot minciună.

Un singur argument este suficient: ministrul culturii din România, din partea UDMR, și echipa sa au înțeles miza — și au acționat. Echipa domnului ministru András Demeter s-a implicat, a contribuit profesional, iar rezultatul a intrat în textul final. Ministerul Culturii, condus de un partid minoritar din România, a găsit calea de a exercita o influență reală asupra unei reglementări europene. Consiliul Județean Harghita — care are raportorul direct la masă — nu a făcut acest lucru.

La nivel european, Comitetul Regiunilor există tocmai pentru ca vocea județelor să ajungă în procesul decizional al UE. Astăzi, acest lucru s-a întâmplat — dar prin munca cabinetului unui singur om, nu prin întregul sprijin de expertiză al unui județ.

La nivel național, România participă la reuniunile Consiliului UE. Ministrul român al culturii va fi prezent pe 12 mai, când se va vota mandatul privind AgoraEU. Consiliul Județean Harghita ar fi putut contacta Ministerul Culturii din România cu propuneri concrete — propuneri care să modeleze poziția României la vot. Nu a făcut acest lucru.

La nivel local, se putea începe încă de acum pregătirea pentru programele AgoraEU care vor porni din 2028 — construirea de rețele de parteneriat, elaborarea de idei comune de proiecte, dezvoltarea capacității administrative. Fiecare săptămână de întârziere reduce avantajul față de cei care lucrează deja la acest lucru.

Ceasul ticăie — ce se mai poate face

Astăzi, 6 mai 2026, votul în plenul Comitetului Regiunilor a avut loc — Borboly Csaba a reprezentat interesele județului Harghita și ale regiunilor minoritare.

12 mai 2026 este ziua votului asupra mandatului parțial în Consiliul UE. Ministrul român al culturii va fi acolo — iar județul Harghita mai poate influența poziția României în aceste șase zile.

30 iunie 2026 este sfârșitul președinției cipriote. Președinția irlandeză va începe cu alte priorități — aceasta este ultima fereastră pentru modificarea substanțială a textului Consiliului.

În toamna anului 2026 va începe trilogul Parlament European–Consiliu. Atunci se va mai putea influența procesul, dar mult mai greu și mult mai puțin direct.

Până la sfârșitul anului 2027, textul AgoraEU va fi final. Atunci nu se va mai putea schimba nimic.

La 1 ianuarie 2028, AgoraEU va porni și vor apărea primele apeluri de proiecte. Cine este pregătit, câștigă. Cine nu, așteaptă până în 2035.

Mesajul politic — direct, așa cum este

Cine tace astăzi, plătește mâine.

Nu este vorba despre o politică europeană abstractă. Este vorba despre faptul dacă un ansamblu de dans popular din Miercurea Ciuc va primi 15.000 de euro în 2029 pentru a evolua într-un alt oraș central-european și pentru a construi o arhivă digitală a repertoriului său. Este vorba despre faptul dacă o cooperativă meșteșugărească din Ținutul Secuiesc va primi mentorat și o mică finanțare europeană. Este vorba despre faptul dacă un post de radio local va primi sprijin pentru dezvoltare tehnologică, astfel încât să funcționeze și în 2032.

Aceste decizii se iau acum. La Bruxelles. Nu la Miercurea Ciuc, nu la București — ci aici, acum, la masa cabinetului raportorului.

Politica struțului — a nu spune nici da, nici nu, a aștepta, a nu implica, a nu reacționa — nu este o decizie neutră. Este alegerea pierderii. Conștient sau inconștient, dar asta este.

În timp ce Institutul de Cercetare HÉTFA a trimis analiști, Europa Nostra și-a pus în joc autoritatea europeană în domeniul patrimoniului, iar ministrul culturii din partea UDMR a oferit de la București contribuții substanțiale — experții proprii ai județului Harghita au rămas acasă.

Consiliul Județean Harghita trebuie să decidă: participă la scrierea propriului viitor — sau predă acest drept altora.

Ce trebuie făcut — chiar în această săptămână

În primul rând: Ministerul Culturii din România trebuie contactat imediat — în scris, cu principalele puncte ale opiniei Comitetului Regiunilor, solicitând ca România, la votul din Consiliu din 12 mai, să susțină includerea indicatorilor teritoriali, a protecției culturii minoritare și a mecanismului de simplificare în mandatul parțial.

În al doilea rând: trebuie format un grup de lucru din experți culturali, media și civici ai județului Harghita — nu în 2027, ci acum — care să pregătească deschiderea apelurilor AgoraEU și să construiască o rețea de parteneriate bazată pe relațiile existente cu Institutul de Cercetare HÉTFA și Europa Nostra.

În al treilea rând: coordonarea cu raportorul Comitetului Regiunilor trebuie să devină regulată — nu o acțiune punctuală, ci o cooperare instituționalizată: județ, Comitetul Regiunilor, Parlamentul European, Consiliu.

În al patrulea rând: mecanismul românesc de coordonare europeană trebuie activat — pozițiile județului Harghita trebuie introduse în activitatea României în Consiliul UE și la nivel guvernamental, în strânsă colaborare cu Ministerul Culturii condus de UDMR, indiferent cine conduce guvernul.

Gând de încheiere

Această muncă a arătat că prin cooperare se pot obține rezultate. Ministrul culturii din România, din partea UDMR, Institutul de Cercetare HÉTFA din Budapesta și Europa Nostra au arătat cum trebuie procedat. Vocea lor a intrat și ea în opinia Comitetului Regiunilor. Consiliul Județean Harghita poate decide acum: în următoarea etapă — în trilog, în negocierile președinției irlandeze și în formarea regulilor de aplicare din 2028 — va fi prezentă și propria sa voce, sau va fi reprezentat din nou de alții.

„Județul care nu se reprezintă singur la Bruxelles va fi reprezentat de altcineva — după propriile interese.”

Trenul pleacă acum. Putem urca — sau putem privi cum pleacă.

Bruxelles, 6 mai 2026.