Județul Harghita pentru șanse egale, de la Bruxelles la Miercurea Ciuc
La Bruxelles, plenul Comitetului European al Regiunilor votează astăzi asupra politicii de dezvoltare rurală de după 2028. Județul Harghita a adus la această masă opt amendamente. În spatele fiecăruia se află o realitate: fermierul din zona montană, care nu poate concura; tânărul care pleacă, pentru că nu are altă posibilitate; comunitatea care plătește din propriul buzunar costurile generate de politica europeană de protecție a naturii. Această știre este despre ceea ce se întâmplă acum — și despre ceea ce se poate schimba, dacă avem curajul să acționăm.
De ce nu suntem competitivi? Pentru că nu pornim de la condiții egale
Județul Harghita este o zonă montană, mai puțin dezvoltată și cu o biodiversitate ridicată. Aceste trei caracteristici, în documentele europene, sunt considerate atuuri. În viața de zi cu zi, ele înseamnă povară.
Exemplul laptelui: în România, sprijinul cuplat acordat de UE pentru o vacă de lapte este de aproximativ 330 de euro pe an. În Polonia, același sprijin este de 635 de euro — aproape dublu. Laptele polonez este produs la costuri mai mici și ajunge pe rafturile magazinelor din România la prețuri reduse. Importul de lapte crud al României a crescut în 2024 cu 38,7% într-un singur an. Fermierul din Harghita primește 1,20–1,80 lei pe litru — în timp ce acest preț abia acoperă costurile de producție.
Exemplul cartofului: în 2025, în județul Harghita, producția de cartofi a scăzut cu 35% din cauza anomaliilor meteorologice, iar producția medie a fost de doar 18,5 tone la hectar. În același an, prețul a scăzut cu 40% — abia acoperind costurile de producție.
Exemplul vânatului mare: săptămâna trecută, la Lupeni, a fost găsit în pădure trupul neînsuflețit al unui localnic de 65 de ani — cu urme de mușcături de urs. Nu este primul caz și nu va fi ultimul, dacă decidenții nu vor avea curajul să acționeze. Prinși între legislația românească și cea europeană, autoritățile locale sunt lipsite de instrumente reale de intervenție. Directivele europene privind protecția naturii servesc obiective importante — dar acestea nu pot fi urmărite cu prețul vieții oamenilor. Acolo unde guvernele se tem să acționeze, oamenii din comunitățile locale plătesc prețul.
Rădăcina dezavantajului competitiv nu este vina noastră. În zonele montane, costurile de infrastructură sunt mai mari, accesibilitatea este mai dificilă, furnizarea serviciilor este mai costisitoare — iar pentru toate acestea se alocă mai puține resurse decât pentru zonele de câmpie ale țării.
Ce am dus la Bruxelles? Opt amendamente, opt mesaje concrete
La avizul NAT-VIII/019 al Comitetului European al Regiunilor — „Viitorul dezvoltării rurale după 2028” — am depus opt amendamente. Acestea nu sunt texte tehnice: fiecare amendament are un impact real asupra modului în care vor fi distribuite fondurile europene după 2028.
| Ce am solicitat | Ce înseamnă pentru Harghita | |
|---|---|---|
| 1 | Zonele montane și mai puțin dezvoltate să primească prioritate în alocarea fondurilor | Județul Harghita poate obține mai multe fonduri de dezvoltare în cadrul NRP |
| 2 | Să existe o alocare financiară la nivelul UE pentru gestionarea pagubelor produse de vânatul mare | Pagubele provocate de urși și mistreți să nu fie suportate doar de fermier sau de județ |
| 3 | Capacitatea de producție alimentară și pregătirea pentru crize să fie parte a rezilienței teritoriale | Fermierii producători de lapte și cultivatorii de cartofi din Harghita să beneficieze de protecție europeană |
| 4 | Sistemele alimentare locale și lanțurile scurte de aprovizionare să primească sprijin explicit | Procesarea locală a laptelui și cartofului din Harghita poate deveni finanțabilă |
| 5 | Creșterea extensivă a animalelor în zonele montane să beneficieze de o schemă de sprijin țintită | Creșterea bovinelor Bălțată Roșie, oieritul și gospodăriile mixte pot fi menținute |
| 6 | Județele să fie incluse în procesul de rural-proofing | Județul Harghita poate avea un cuvânt direct de spus în conținutul planului NRP al României |
| 7 | Sprijin integrat pentru tinerii fermieri: teren + locuință + servicii locale | Tinerii să nu primească doar promisiuni, ci condițiile necesare pentru a rămâne acasă |
| 8 | Cultura rurală să fie obiectiv comun al AgoraEU și al NRP | Viața culturală din Harghita — sărbători, patrimoniu, identitate locală — poate beneficia de fonduri europene |
Fereastra politică: Tánczos Barna și oportunitatea temporară
UDMR conduce în prezent Ministerul Agriculturii. Este o fereastră îngustă, dar reală — iar astfel de ferestre se închid repede.
Există acum trei pași imediați care pot avea efecte de durată:
- Majorarea sprijinului cuplat pentru producția de lapte. Pachetul Omnibus de simplificare a PAC, prezentat de Comisia Europeană în 2025, oferă statelor membre posibilitatea de a modifica planurile strategice PAC. România poate majora sprijinul cuplat actual de aproximativ 330 de euro pentru producția de lapte — apropiindu-l de nivelul polonez de 635 de euro și reducând astfel dezavantajul competitiv. Termenul pentru depunerea modificării este vara anului 2026.
- Analiza impactului competitiv al importului de lapte. Importul de lapte crud în România a crescut cu 38,7% într-un singur an. Ministerul Agriculturii — cu aceeași rigoare precum în cazul Legii 122/2023 privind creșterea porcilor, elaborată cu contribuția specialiștilor UDMR — poate iniția o analiză internă și poate informa Bruxellesul cu privire la efectul competitiv al nivelurilor inegale de sprijin.
- Implicarea județului Harghita în procesul de consultare privind NRP. Planul Național și Regional de Parteneriat al României trebuie depus în 2027. Dacă ministerul consemnează acum că județul Harghita participă ca parte consultată la procesul de planificare, perspectiva zonelor montane poate fi inclusă în planul final. Dacă acest lucru nu se întâmplă acum, la următoarele negocieri mâna de la masă s-ar putea să nu mai fie una UDMR.
Adevărul politic este simplu: o propunere bine construită, susținută de date și depusă la propriul minister este de zece ori mai eficientă decât aceeași propunere adresată unei mâini străine.
De ce pleacă tinerii — și ce se poate face?
Migrația nu este întâmplătoare și nu este inevitabilă. Ea are cauze concrete — și poate fi oprită prin intervenții concrete.
Tânărul din Harghita vede că:
• Nu există teren accesibil pentru agricultură — fermierii în vârstă nu îl cedează, iar un mecanism de intermediere lipsește
• Nu există locuințe accesibile în sate și orașe mici
• Infrastructura digitală este incompletă — în multe locuri nu poți dezvolta o afacere fără internet stabil
• Concurența importurilor face ca producția de lapte și cultivarea cartofului să nu mai fie profitabile
De aceea, în amendamente am solicitat ca tinerii să nu primească doar dreptul de a participa la planurile de dezvoltare rurală, ci un pachet integrat: teren + finanțare + locuință + servicii locale. Pentru că dreptul de a rămâne nu valorează nimic dacă lipsesc condițiile.
Potrivit propriei analize a Comisiei Europene, în zonele rurale ale UE situația tinerelor femei este cea mai critică: doar 4,2% dintre fermieri sunt femei sub 35 de ani. Nici în județul Harghita situația nu este mai bună. Dacă tinerii pleacă, declinul demografic nu mai poate fi oprit.
Ursul: echilibrul dintre protecția naturii și protecția vieții umane
Săptămâna trecută, la Lupeni, în județul Harghita, trupul neînsuflețit al unui bărbat de 65 de ani a fost găsit în pădure — cu urme de mușcături de urs. A dispărut pe 27 aprilie și a fost găsit pe 4 mai.
Nu este primul astfel de caz și nu va fi ultimul. Directivele europene privind protecția naturii — în primul rând Directiva Habitate — protejează obiective importante. Dar acolo unde echilibrul aplicării se rupe, iar siguranța oamenilor din comunitățile locale nu este garantată de nimeni, este afectat însuși scopul directivei.
Guvernul României ezită de ani de zile să reglementeze gestionarea populației de vânat mare — nu pentru că nu ar putea acționa, ci pentru că se teme de consecințele juridice. De aceea, prin amendamentele noastre am solicitat ca, în alocarea fondurilor europene, costurile umane și economice generate de prezența vânatului mare să fie recunoscute explicit — și să poată fi gestionată situația în care fermierul din Harghita se luptă în același timp cu pagubele produse de urși și cu obstacolele birocratice.
Protecția naturii și protecția omului nu sunt opuse una alteia. Dar dacă, din lipsă de curaj politic, niciuna nu este realizată cu adevărat, atunci ambele pierd.
Asociația de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean Harghita: legătura dintre Bruxelles și fermierul din Harghita
Amendamentele de la Bruxelles nu ajung singure la fermierul din Lupeni, la tânărul antreprenor din zona Gheorgheni sau la producătorul de lapte din Miercurea Ciuc. Pentru aceasta este nevoie de o punte instituțională.
Asociația de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean Harghita — ca succesor juridic al ADEHAR, după încetarea activității acesteia în 2023 — îndeplinește acest rol. Asociația a preluat 670 de relații antreprenoriale și un portofoliu de proiecte de 2,5 milioane de euro. De șase ani lucrează împreună cu Asociația Crescătorilor de Bovine Bălțată Roșie din Ținutul Secuiesc — controlul laptelui, registrul genetic, sprijin pentru proiecte, costuri de laborator.
Această muncă poate continua doar atât timp cât cadrul instituțional este stabil. Pentru aceasta este necesară cotizația de membru pentru anul 2026.
Asociația coordonează și revizuirea intermediară a Strategiei de dezvoltare rurală a județului Harghita, care trebuie finalizată până în septembrie 2026 — și fără de care interesele județului nu se vor regăsi în planul NRP al României.
Mesajul, pe scurt
Județul Harghita nu rămâne în urmă pentru că oamenii nu muncesc suficient. Rămâne în urmă pentru că trebuie să concureze în condiții inegale.
• Producătorul polonez de lapte primește de două ori mai mult sprijin european — iar produsul său ajunge pe rafturile magazinelor din Harghita.
• Întreținerea infrastructurii montane costă mai mult — dar primește mai puține fonduri.
• Pagubele produse de vânatul mare sunt suportate de omul de la nivel local — ca preț al politicii europene de protecție a naturii.
• Tânărul ar vrea să se întoarcă acasă — dar nu are teren, nu are locuință, nu are un trai previzibil.
Toate acestea pot fi schimbate. Dar pentru aceasta este nevoie de reprezentare la Bruxelles, curaj politic la București și un sistem instituțional funcțional la nivel local.
Astăzi încercăm să le asigurăm pe toate trei.
Miercurea Ciuc, 6 mai 2026
Borboly Csaba
Vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita | Membru al Comitetului European al Regiunilor | Președinte al Asociației de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean Harghita
