România trebuie să fie auzită la Bruxelles: protecția naturii trebuie să apere și viața oamenilor

Problema conviețuirii cu carnivorele mari a fost adusă din nou în centrul dezbaterii europene, în cadrul unui eveniment organizat în Parlamentul European de Intergrupul pentru Biodiversitate, Vânătoare și Mediul Rural.

Comisarul european Jessika Roswall a participat la întreaga dezbatere și a ascultat intervențiile reprezentanților instituțiilor europene, ale organizațiilor profesionale și ale regiunilor afectate. Am prezentat separat pozițiile deja adoptate de Comitetul European al Regiunilor și propunerile rezultate din experiența Platformei Regionale pentru Carnivore Mari.

La finalul evenimentului am avut o discuție restrânsă, în patru, cu doamna comisar. Am prezentat situația din România, dificultățile aplicării derogărilor și riscurile la care sunt expuse comunitățile în zonele cu populații mari de urși. Doamna comisar a apreciat importanța subiectului și a arătat deschidere pentru a primi informații și date suplimentare despre cazul României.

Această discuție nu reprezintă încă o decizie. Este însă un pas important. Experiențele județelor, municipiilor, orașelor și comunelor din România pot ajunge direct la nivelul la care se pregătesc viitoarele concluzii europene.

„Nu cerem o protecție mai slabă a naturii. Cerem reguli care să protejeze în același timp biodiversitatea și viața oamenilor. Articolul 16 nu trebuie să existe doar pe hârtie. El trebuie să poată fi aplicat la timp, pe baza datelor științifice, atunci când oamenii sunt în pericol.”

România este un test pentru aplicarea legislației europene

Directiva Habitate prevede protecția strictă a speciilor prin articolul 12. În același timp, articolul 16 permite intervenții pentru protejarea sănătății și siguranței publice și pentru prevenirea daunelor grave, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Problema României nu este lipsa unei prevederi europene. Problema este că posibilitățile oferite de articolul 16 sunt deseori aplicate cu întârziere, contestate sau blocate, chiar și atunci când intervenția este susținută prin date și urmărește protejarea vieții oamenilor.

Acest dezechilibru trebuie examinat la nivel european. Dacă aceleași reguli produc rezultate foarte diferite în statele membre, nu mai vorbim doar despre o dificultate națională. Vorbim despre aplicarea unitară și eficientă a dreptului european.

România este unul dintre cazurile cele mai relevante. Mai multe județe și comunități locale se confruntă cu prezența repetată a urșilor în localități, atacuri, pagube agricole și presiune permanentă asupra autorităților locale. Situații asemănătoare există și în alte regiuni din Europa Centrală și de Est.

De aceea, județele, municipiile, orașele și comunele din România trebuie să participe activ la acest demers. Sprijinul lor este esențial pentru ca vocea comunităților afectate să devină o poziție națională puternică și coerentă.

Stress testul poate pregăti schimbarea

Andrea Vettori, șeful unității pentru conservarea naturii din cadrul Direcției Generale Mediu a Comisiei Europene, a confirmat că stress testul analizează modul în care funcționează procedurile naționale, derogările, monitorizarea, raportarea și adaptarea anexelor la evoluțiile științifice și tehnice.

El a subliniat că derogările există tocmai pentru a permite adaptarea la situațiile diferite de pe teren. Comisia analizează dacă această flexibilitate este folosită în mod real și de ce aceleași norme sunt interpretate și aplicate diferit.

La finalul procesului, Comisia Europeană va pregăti un document care poate constitui o bază pentru viitoare decizii ale Comisiei, Consiliului și Parlamentului European. Nu există garanția unei modificări legislative. Există însă o posibilitate reală ca problemele de aplicare, diferențele dintre state și situația regiunilor cu un nivel ridicat de conflict să fie recunoscute oficial.

„Cel mai rău rezultat ar fi o soluție care nu rezolvă problema. Avem nevoie de un stress test serios, bazat pe date, care să arate ce funcționează și ce trebuie schimbat.”

Fiecare apel și fiecare pagubă contează

Pentru ca România să fie convingătoare la Bruxelles, sunt necesare date oficiale. Fiecare apariție a unui urs în localitate și fiecare situație care amenință siguranța oamenilor trebuie semnalată la 112. Fiecare pagubă trebuie declarată și evaluată prin procedura legală.

Apelurile la 112, procesele verbale, datele medicale și dosarele de daună nu sunt simple statistici. Ele formează baza obiectivă pentru măsurile de prevenție, intervențiile legale, despăgubiri și viitoarele decizii europene.

Le mulțumesc celor peste 400 de cetățeni din România care au completat chestionarul public al stress testului. Contribuțiile lor au demonstrat că problema este reală și că societatea așteaptă soluții.

Este însă nevoie și de o poziție oficială puternică a României. Guvernul, ministerele competente, autoritățile județene și locale trebuie să transmită împreună date și propuneri clare către instituțiile europene.

Munca trebuie continuată

Nimeni nu trebuie să creadă că problema urșilor poate fi rezolvată rapid sau printr-o singură decizie. Este nevoie de muncă permanentă în Guvernul României, în Consiliul Uniunii Europene, în Parlamentul European și în Comitetul European al Regiunilor.

Obiectivul imediat este aplicarea reală, clară și previzibilă a articolului 16. Trebuie dezvoltate sisteme comune de monitorizare, proceduri rapide de intervenție, despăgubiri corecte și finanțare europeană pentru prevenție.

Dacă actualul sistem nu oferă în mod constant soluții, trebuie deschisă și analiza științifică a regimului de protecție. Transferul unei populații de la protecție strictă la protecție gestionată nu ar însemna renunțarea la conservare. Ar putea însemna un management controlat, monitorizat și adaptat realității regionale.

În luna decembrie dorim să continuăm acest dialog în România, împreună cu reprezentanții instituțiilor europene, autorităților publice, comunităților locale și organizațiilor profesionale.

„Nu vom lăsa această problemă să dispară de pe agenda europeană. Vom continua să lucrăm cu date, argumente juridice și soluții concrete. România trebuie să fie auzită, iar oamenii trebuie să simtă că legea europeană îi protejează și pe ei.”

Programul zilei:

The Stress Test of the Nature Directives:

Next steps for wildlife conservation and management in Europe

Tuesday 29 September 2026, 17:00-19:00

Hosted by MEP Juan Ignacio Zoido in the European Parliament

Interpretation in English and Spanish

 

Co-organised by the European Federation for Hunting and Conservation (FACE)

and the European Landowners’ Organization (ELO)

Welcome – 5 min

• MEP Juan Ignacio Zoido (EPP, Spain)

 

Opening speeches – 10 min

• MEP Alex Agius SALIBA (S&D, Malta)
• MEP Christine SINGER (Renew Europe, Germany)

 

Keynote speech – 15 min

• Jessika ROSWALL, Commissioner for Environment, Water Resilience and a Competitive Circular Economy

 

Panel discussion – 30 min

• Alberto ARROYO SCHNELL, Director of the EUROPARC Federation
• Csaba BORBOLY, Member of the European Committee of the Regions and Vice-President of Harghita County Council, Romania
• Hilde EGGERMONT, Administrator-General, Research Institute for Nature and Forest (INBO)

Q&A session – 30 min

• MEPs and stakeholders will be given priority to take the floor for questions or brief statements.
• Questions from the audience.

 

Closing remarks – 5 min

• MEP Juan Ignacio ZOIDO

 

With the EU Nature Directives currently undergoing a crucial „stress test,” this event will explore the practical implementation of these frameworks across the European Union. Co-organised by FACE and ELO, the session will bring together European policymakers, including Commissioner Roswall, and the presidents of national hunting associations. The discussion will focus on ensuring that future wildlife conservation policies are workable, evidence-based, and effectively support on-the-ground management and rural livelihoods in line with the EU Biodiversity Strategy for 2030.