Tinerii nu trebuie să se adapteze unor programe fragmentate
România are nevoie de politici pentru tineri care să urmărească întregul parcurs al acestora: de la formare și dobândirea primei experiențe profesionale până la accesul la locuire, mobilitate, independență și posibilitatea reală de a reveni acasă.
Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale dialogului organizat la Miercurea-Ciuc, în cadrul dezbaterilor locale inspirate de State of the European Union 2026, cu participarea tinerilor, a reprezentanților administrației publice, instituțiilor, mediului de afaceri și specialiștilor din județul Harghita.
De la proiecte separate la un parcurs coerent
Dialogul a pornit de la o întrebare simplă: ce ajunge cu adevărat din politicile publice în viața unui tânăr?
Concluzia discuțiilor a fost clară. Existența unui program nu înseamnă automat că acesta este accesibil, iar utilizarea unei finanțări nu garantează automat un rezultat durabil în viața beneficiarului.
Participanții au discutat despre dificultatea dobândirii primei experiențe profesionale, necesitatea reconversiei, accesul la informații clare și legătura dintre formare și cererea reală de pe piața muncii.
A fost evidențiată nevoia unor oportunități reale de început și de relansare profesională, precum și a unui sprijin ușor de înțeles și de accesat, adaptat situațiilor concrete în care se află tinerii.
Un curs de formare nu este suficient dacă nu conduce mai departe spre experiență profesională și spre un loc de muncă. O măsură de sprijin nu își atinge scopul dacă tânărul nu află despre ea sau dacă procedurile sunt prea complicate pentru a putea fi accesate.
O provocare pentru întreaga Românie
Problemele discutate în județul Harghita se regăsesc și în multe alte comunități rurale, zone montane, orașe mici și regiuni periferice din România.
O locuință disponibilă nu este suficientă dacă lipsesc un loc de muncă potrivit, transportul și serviciile de bază. Un curs nu este suficient dacă nu este urmat de experiență plătită și de posibilitatea unui loc de muncă stabil.
În același timp, migrația nu trebuie privită automat ca un fenomen negativ. Mobilitatea poate oferi experiență profesională, educație și oportunități importante și reprezintă una dintre libertățile fundamentale ale Uniunii Europene.
Ea devine însă o problemă de coeziune atunci când plecarea este singura cale realistă spre un trai demn, iar întoarcerea acasă nu mai reprezintă o opțiune viabilă.
Patru schimbări necesare
În urma dialogului au fost conturate patru direcții principale care ar trebui reflectate în viitoarele politici pentru tineri.
Prima este planificarea teritorială. Viitorul Plan Național și Regional de Parteneriat al României trebuie să țină cont în mod distinct de situația tinerilor din mediul rural, din zonele montane, din orașele mici și din comunitățile periferice.
A doua este integrarea măsurilor. Formarea profesională, prima experiență de muncă, reconversia, locuirea, mobilitatea și nevoile angajatorilor locali trebuie să poată fi sprijinite în cadrul unui parcurs coerent, și nu prin intervenții izolate.
A treia este participarea locală. Județele, municipiile, orașele, comunele și organizațiile de tineret nu trebuie să fie doar executanți ai unor programe stabilite la nivel central. Acestea trebuie implicate încă din etapa de identificare a problemelor și de elaborare a soluțiilor.
A patra este măsurarea rezultatelor reale. Evaluarea programelor nu trebuie să se limiteze la numărul beneficiarilor sau la valoarea fondurilor cheltuite. Trebuie urmărit dacă, la final, tânărul are un loc de muncă stabil, o locuire sigură, o activitate economică viabilă și o șansă reală de a rămâne sau de a reveni acasă.
Un model de dialog pentru județul Harghita
Întâlnirea de la Miercurea-Ciuc a oferit un cadru în care experiențele tinerilor au putut fi puse în legătură directă cu posibilitățile instituțiilor, administrațiilor locale și mediului economic.
Prin asemenea dialoguri, tinerii pot prezenta problemele pe care le întâlnesc în viața de zi cu zi, iar instituțiile și organizațiile implicate pot contribui cu date, experiență și soluții din domeniile lor de competență.
Concluziile rezultate pot sta la baza unor recomandări și măsuri concrete, adaptate realităților locale.
„Este important ca programele și măsurile destinate tinerilor să fie cât mai bine adaptate situațiilor lor reale de viață. Nu tinerii trebuie să se adapteze unor programe fragmentate, ci politicile publice trebuie construite în jurul parcursului lor real”, a subliniat Borboly Csaba, vicepreședintele Consiliului Județean Harghita.
Acesta a încurajat instituțiile, localitățile și organizațiile din județ să continue dialogul și să contribuie cu experiențe și exemple concrete care pot ajuta la identificarea unor soluții privind primul loc de muncă, viața independentă și revenirea acasă.
Parteneriatul a făcut diferența
La dialog și-au adus contribuția tinerii prezenți, Consiliul Tineretului din Zona Ciuc (CSTIT), instituțiile participante, reprezentanții administrației locale, specialiștii și angajatorii.
Prin contribuțiile lor, experiențele individuale au putut fi puse în contextul unor probleme mai largi de sistem, iar discuția a fost orientată spre soluții și pași concreți.
La întâlnire au participat:
Borboly Csaba – vicepreședintele Consiliului Județean Harghita
Bors Béla – viceprimarul municipiului Miercurea-Ciuc
Dr. Gergely Orsolya – sociolog și cadru didactic universitar
Bara László – președintele Consiliului Tineretului din Zona Ciuc (CSTIT) și viceprimarul comunei Plăieșii de Jos
Márk Dezső Sorin – președintele filialei Harghita a Federației Patronatelor din România
Pănescu Tiberiu – directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Harghita (AJOFM Harghita)
Koronka Sándor – reprezentant al Direcției Județene pentru Sport Harghita
Următorul pas: un pachet concret de propuneri
Recomandările rezultate în urma dialogului vor fi reunite într-un pachet de propuneri care să poată fi utilizat în pregătirea viitoarelor politici și măsuri pentru tineri.
Pentru județul Harghita, obiectivul este construirea unui sistem în care mobilitatea să rămână o libertate, întoarcerea acasă să aibă o perspectivă reală, iar alegerea de a rămâne și de a construi un viitor în județ să fie una demnă și viabilă.
Județul Harghita are nevoie de un sprijin integrat pentru tineri, care să lege accesul la primul loc de muncă de soluții de locuire, mobilitate, formare profesională și măsuri concrete pentru întoarcerea și reintegrarea celor care doresc să revină acasă.
