Nu trebuie împiedicată plecarea tinerilor, ci creată posibilitatea întoarcerii acasă

Ei au nevoie de condiții previzibile pentru a-și începe viața: locuințe accesibile, locuri de muncă potrivite, posibilități de dezvoltare profesională, transport funcțional și o comunitate în care cunoștințele și competențele dobândite să aibă valoare reală. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale dialogului organizat în 5 octombrie privind rămânerea și întoarcerea acasă a tinerilor din județul Harghita.

În cadrul întâlnirii intitulate „Să rămâi, să te întorci acasă, să reușești”, tineri, reprezentanți ai administrației locale, specialiști, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai organizațiilor de tineret au analizat împreună ce condiții trebuie create pentru ca rămânerea acasă sau întoarcerea în județ să reprezinte cu adevărat o alegere liberă și atractivă.

La dialog au participat Borboly Csaba, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita și membru al Comitetului European al Regiunilor; Bors Béla, viceprimarul municipiului Miercurea-Ciuc; Bara László, președintele Consiliului Tineretului din Zona Ciuc (CSTIT) și viceprimarul comunei Plăieșii de Jos; Pănescu Tiberiu, director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Harghita; Márk Dezső Sorin, președintele organizației județene Harghita a Patronatului Român; Koronka Sándor, reprezentant al Direcției Județene pentru Sport Harghita; precum și dr. Gergely Orsolya, sociolog și conferențiar universitar la Facultatea din Miercurea-Ciuc a Universității Sapientia.

Participanții, provenind din domenii diferite, au analizat aceeași întrebare din perspective complementare: ce trebuie făcut pentru ca tinerii să vadă și în județul Harghita o perspectivă reală în ceea ce privește educația, ocuparea unui loc de muncă, începutul unei vieți independente și întemeierea unei familii?

Discuția a evidențiat faptul că plecarea tinerilor nu poate fi tratată exclusiv ca o problemă de tineret. Locuința, primul loc de muncă, dobândirea experienței profesionale, reconversia profesională, transportul, posibilitățile de antreprenoriat, viața comunitară și condițiile necesare întemeierii unei familii sunt strâns legate între ele.

Participanții au fost de acord și asupra faptului că mobilitatea europeană nu trebuie restricționată. Studiile și experiența profesională dobândite în străinătate reprezintă o valoare. Obiectivul trebuie să fie ca plecarea să nu devină o constrângere, întoarcerea acasă să aibă un traseu real, iar alegerea de a rămâne să nu însemne renunțare la oportunități.

Dreptul de a rămâne, în centrul discuției

În intervenția sa, Borboly Csaba a pus în centrul dialogului dreptul de a rămâne acasă. El a subliniat că locuința și un loc de muncă de calitate sunt esențiale, însă niciuna dintre acestea nu este suficientă de una singură. Nevoile județului Harghita trebuie formulate din timp, astfel încât să poată fi incluse în planificarea națională și europeană pentru perioada de după 2028.

„Mobilitatea este o oportunitate europeană, însă migrația forțată reprezintă o inegalitate teritorială. Scopul nu este să le spunem tinerilor să nu plece. Trebuie să facem în așa fel încât să aibă motive să se întoarcă acasă și, în același timp, să aibă posibilitatea reală de a-și construi viitorul aici”, a subliniat Borboly Csaba.

În opinia sa, sarcina județului nu este elaborarea unor noi strategii generale, ci conectarea experiențelor localităților, tinerilor, întreprinderilor, organizațiilor civile și mediului academic. Pentru următoarea perioadă bugetară europeană trebuie pregătite propuneri concrete, aplicabile și construite pornind de la experiențele locale.

Nu este suficient un loc de muncă. Este nevoie și de un mediu în care să merite să trăiești

Bors Béla, viceprimarul municipiului Miercurea-Ciuc, a atras atenția asupra faptului că păstrarea tinerilor presupune existența unui oraș în care aceștia să își dorească să trăiască. Pe lângă un loc de muncă potrivit, contează locuința, condițiile pentru întemeierea unei familii, posibilitățile de petrecere a timpului liber, viața comunitară și calitatea vieții oferite copiilor.

Acesta a prezentat proiectele de locuințe din Miercurea-Ciuc și pregătirea zonei industriale și a subliniat că pregătirea și realizarea unei investiții reprezintă un proces de durată. Tocmai de aceea, proiectele perioadei următoare trebuie pregătite încă de acum.

Bara László a evidențiat diferențele dintre situația localităților aflate în apropierea orașelor și cea a satelor montane mai îndepărtate. În mediul rural, existența unei case sau a unui teren moștenit poate reprezenta un avantaj important, însă nu este suficientă pentru a-i determina pe tineri să rămână dacă lipsesc locurile de muncă potrivite, transportul, serviciile sau viața comunitară.

El a subliniat și faptul că mulți tineri nu aleg o carieră în funcție de propriile interese, ci continuă acea formă de activitate economică pe care o găsesc disponibilă în localitatea lor.

Primul loc de muncă, experiența și învățarea continuă

Pănescu Tiberiu a subliniat importanța echilibrului dintre așteptările angajaților și capacitatea economiei locale. Un venit corespunzător reprezintă o așteptare legitimă, însă sustenabilitatea acestuia depinde și de productivitatea întreprinderilor, accesul acestora la piețe și capacitatea lor financiară.

Acesta a evidențiat și importanța învățării pe tot parcursul vieții. Școala și universitatea oferă baza, însă integrarea la locul de muncă necesită dezvoltarea continuă a competențelor și dobândirea cunoștințelor practice.

Nici mobilitatea nu trebuie înțeleasă exclusiv prin prisma plecării în străinătate. Naveta în interiorul județului sau chiar posibilitatea unei locuințe temporare pot facilita accesul tinerilor la un loc de muncă.

Márk Dezső Sorin a evidențiat trei așteptări de bază ale angajatorilor: punctualitatea, deschiderea și disponibilitatea de a învăța. Un tânăr nu trebuie să cunoască dinainte toate procesele unei companii, însă trebuie să fie pregătit să învețe cerințele specifice locului de muncă.

În cazul întreprinderilor mici, o problemă suplimentară este faptul că acestea își pot permite mai greu să își trimită angajații la cursuri. Din acest motiv, viitoarele programe ar trebui să ia în considerare nu doar costul formării, ci și timpul de lucru pierdut și dificultățile de organizare.

Tinerii trebuie contactați și prin intermediul altor tineri

Koronka Sándor a atras atenția asupra dificultății de a ajunge la tineri. Modelele de viață promovate în mediul virtual creează adesea așteptări greu de atins, în timp ce participarea la viața comunității și prestigiul social al învățării unei meserii sunt în scădere.

Una dintre propunerile concrete formulate în cadrul dialogului a fost implicarea tinerilor activi în comunicarea cu generația lor. În multe situații, aceștia pot ajunge într-un mod mai credibil la cei care nu participă la evenimente instituționale și nu urmăresc canalele tradiționale de informare.

La întoarcerea acasă nu contează doar salariul

Dr. Gergely Orsolya a arătat că plecarea tinerilor nu este un fenomen uniform și, prin urmare, nu poate fi abordată printr-o singură soluție.

Situația unui tânăr care lucrează câteva luni în străinătate, dar trăiește în principal acasă, este diferită de cea a unei persoane care studiază într-un alt oraș din România și, la rândul său, diferă de situația celui care s-a stabilit pe termen lung în Europa de Vest.

În cazul tinerilor cu studii superioare, plecarea poate fi influențată de un prim eșec pe piața muncii, de lipsa unui mediu profesional inovator și de structuri instituționale prea rigide.

În același timp, decizia de întoarcere acasă nu depinde doar de venit. Familia, peisajul, limba maternă, mediul cultural, relațiile de prietenie și sentimentul de apartenență la comunitate reprezintă avantaje importante ale județului Harghita. Acestea pot deveni însă o adevărată forță de păstrare a tinerilor doar dacă sunt însoțite de locuri de muncă potrivite, locuințe, transport, acces la internet și servicii de calitate.

Dobândirea primei experiențe este una dintre cele mai mari bariere

Din intervențiile tinerilor s-au conturat mai multe situații concrete. Pentru cei aflați la început de carieră, unul dintre cele mai mari obstacole este faptul că angajatorii solicită experiență profesională chiar și pentru primul loc de muncă.

Se creează astfel un cerc dificil de rupt: fără experiență nu poți obține un loc de muncă, iar fără un loc de muncă nu ai posibilitatea să dobândești experiență.

Participanții au propus, prin urmare, ca viitoarele programe să trateze stagiile plătite, mentoratul la locul de muncă și primul loc de muncă drept etape ale aceluiași proces.

Reconversia profesională a fost, de asemenea, identificată drept o temă importantă. Mulți tineri finalizează specializări pentru care în județul Harghita nu există angajatori potriviți, iar alții își dau seama abia după terminarea studiilor că ar dori să urmeze o altă carieră.

În asemenea situații, nu este neapărat necesar un nou ciclu universitar complet. Pot fi mai eficiente cursurile profesionale, digitale sau antreprenoriale mai scurte și adaptate cerințelor reale ale angajatorilor.

Problemele diferă de la o zonă la alta

Dialogul a arătat clar că există diferențe semnificative chiar și în interiorul județului Harghita. Un tânăr din Miercurea-Ciuc se confruntă cu alte probleme decât unul care locuiește într-o localitate periurbană, în zona Cașin sau în Ghimeș.

În mediul rural există adesea o casă, un teren sau o gospodărie familială, însă poate lipsi un loc de muncă potrivit specializării tânărului, transportul, serviciile sau accesul la piață.

Mobilitatea în interiorul județului rămâne, de asemenea, un punct slab. Lipsa unei legături funcționale între domiciliu și locul de muncă poate determina plecarea unui tânăr chiar și atunci când în județ ar exista, în principiu, un loc de muncă potrivit.

Trei direcții concrete pentru perioada următoare

În urma dialogului s-au conturat trei direcții principale de continuare a demersului.

În primul rând, este necesară elaborarea unei analize scurte, bazate pe date și dovezi, care să identifice punctele în care tinerii din județul Harghita întâmpină cele mai mari dificultăți în ceea ce privește primul loc de muncă, locuința, transportul, formarea profesională sau accesul la servicii.

În al doilea rând, s-a propus pregătirea unei singure intervenții-pilot, fezabile la nivel județean. Inițiativa cu titlul de lucru „Prima experiență Harghita” ar putea reuni într-un singur parcurs formarea profesională de scurtă durată, adaptată nevoilor angajatorilor, experiența profesională plătită, mentoratul la locul de muncă și, dacă este necesar, sprijin pentru transport sau cazare temporară.

Inițiativa nu reprezintă, în această etapă, o promisiune de finanțare. În primul rând trebuie clarificate grupul-țintă, cererea din partea angajatorilor, modelul de funcționare și posibilele surse de finanțare.

În al treilea rând, propunerile acceptate ar putea fi transformate într-un pachet de reprezentare la nivel național și european.

În dialogul cu Guvernul României ar urma să fie solicitat ca situația tinerilor din zonele rurale și montane să fie reflectată distinct în viitorul Plan Național și Regional de Parteneriat.

La nivel european trebuie susținut ca, în perioada bugetară 2028–2034, să fie luate în considerare particularitățile zonelor rurale, montane și minoritare, iar autoritățile locale și regionale să fie implicate în mod real în procesul de planificare.

„Tinerii nu cer noi denumiri de programe. Ei vor o primă șansă, un început de viață previzibil, posibilitatea de a învăța și de a-și schimba parcursul profesional, locuințe accesibile, transport funcțional și o comunitate în care cunoștințele și inițiativele lor să își găsească locul. Punctele forte ale județului Harghita sunt familia, limba maternă, comunitatea, legătura culturală și viața la scară umană. Sarcina perioadei următoare este să construim, alături de acestea, oportunități economice reale și servicii funcționale”, a declarat Borboly Csaba.

Una dintre cele mai importante concluzii ale întâlnirii poate fi formulată simplu: plecarea nu trebuie stigmatizată. Trebuie creată libertatea reală de a rămâne și de a te întoarce acasă.