Astăzi am lucrat la Bruxelles: cercetare, salarii, drepturi și viitorul județului Harghita în deciziile UE

Am luat cuvântul, am depus amendamente și, în fiecare decizie, am susținut același principiu: județul Harghita nu poate fi o regiune de mâna a doua în Europa, nici financiar, nici în privința drepturilor, nici în ceea ce privește respectul cuvenit.

1. Cercetare și inovare: pe harta UE nu trebuie să existe doar Berlinul și Parisul

În dezbaterea privind strategia UE pentru infrastructura de cercetare și tehnologie, am spus clar: astăzi, majoritatea fondurilor europene pentru cercetare și a laboratoarelor sunt concentrate în câteva țări bogate, în timp ce România și județul Harghita abia se văd pe hartă. Dacă nu există cercetare, nu există locuri de muncă bune. Dacă nu există locuri de muncă bune, tinerii pleacă.

De aceea am cerut ca:

• regiunile montane, de frontieră și mai puțin dezvoltate – inclusiv Harghita – să fie menționate distinct în alocarea fondurilor europene pentru cercetare;
• sistemul de finanțare să nu fie gândit doar pentru marile universități, ci și pentru instituțiile locale și întreprinderile mici și mijlocii din Harghita;
• particularitățile locale să nu reprezinte un obstacol, ci sistemul să țină cont de realitatea regiunii.

Județul Harghita este deja o Vale Regională Europeană a Inovării în domeniul securității alimentare. Nu cerem bani cadou, ci șansa de a concura în aceleași condiții ca regiunile din vest. Dacă propunerile mele vor fi incluse în strategie, în următorii ani pot apărea aici, în Harghita, proiecte concrete de cercetare, locuri de muncă în inginerie și IT.

2. Fondul Social European: Europa socială nu valorează nimic dacă se oprește la marginea orașului

În dezbaterea privind cadrul Fondului Social European 2028–2034, am spus că în județul Harghita există oameni care muncesc și totuși trăiesc în sărăcie. Salariul mediu este sub media națională, din cauza climei montane gospodăriile cheltuiesc mult mai mult pentru încălzire, iar din satele noastre dispar treptat școala, medicul și tinerii.

Am cerut ca noile reguli ale FSE:

• să trateze separat zonele în care salariile sunt mici, costurile de trai sunt ridicate și migrația este puternică;
• să permită finanțarea nu doar a programelor urbane mari, ci și a formărilor la care comunitățile locale să poată participa pe deplin;
• să sprijine parteneriate între instituțiile locale de învățământ superior și angajatori, astfel încât tinerii absolvenți să nu își caute viitorul la București sau în străinătate, ci în Harghita.

Nu cer privilegii pentru județul Harghita, ci șanse egale într-o situație inegală. Europa socială are sens doar dacă sprijinul ajunge și aici, unde este mai frig, salariile sunt mai mici, iar spitalul este mai departe.

3. Strategia LGBTIQ+: respect pentru toți, dar situația specifică a comunităților locale merită atenție distinctă

În dezbaterea privind Strategia pentru egalitatea LGBTIQ+ 2026–2030, am subliniat clar: fiecare persoană merită respect și demnitate umană, indiferent pe cine iubește. În același timp, comunitățile cu rădăcini istorice, culturale și teritoriale proprii trebuie luate în considerare în mod distinct.

Nu este acceptabil ca această categorie să fie absorbită de orice altă temă. Egalitatea nu înseamnă să împingem toate problemele sub o singură etichetă, ci să protejăm fiecare comunitate potrivit specificului ei.

De aceea am cerut ca strategia pentru egalitate:

• să menționeze separat comunitățile cu situație specifică, în calitate de subiecți de drept proprii;
• să consolideze protecția drepturilor parentale, a deciziilor locale și a multilingvismului;
• să nu permită ca vreun nou cadru politic să slăbească drepturile lingvistice, educaționale și comunitare deja câștigate.

Privind din județul Harghita, aceasta nu este o dezbatere teoretică, ci ține de viața noastră de zi cu zi: școli, instituții locale, comunități religioase și culturale. Acestea trebuie securizate acum la nivel european, pentru că viitoarele cadre și finanțări se vor construi pe această bază.

4. Strategia antirasism: nu vrem să fim cetățeni de mâna a doua

Noua Strategie a UE de combatere a rasismului vizează modul în care Uniunea acționează împotriva instigării la ură, discriminării și excluziunii. Potrivit unei analize recente, discriminarea etnică și rasială produce anual pagube de miliarde de euro, dar cele mai mari pierderi sunt suportate de regiunile în care oamenii nu pot participa pe deplin la piața muncii, la educație și la viața publică.

Și aici am susținut două lucruri:

• protejarea simbolurilor și a identității: legislația antirasism nu poate fi folosită pentru a împiedica o comunitate să își poarte simbolurile sau să își trăiască tradițiile;
• direcționarea fondurilor UE acolo unde există dezavantaje reale: fondurile de coeziune și cele sociale trebuie să ajungă acolo unde oamenii trăiesc cu salarii mai mici și șanse mai reduse – nu să rămână blocate în capitală.

Scopul este simplu: nu vrem să fim cetățeni de mâna a doua, nici în privința drepturilor, nici a șanselor financiare, nici în ceea ce privește ascultarea vocii noastre în deciziile europene.

5. De ce sunt importante Consiliul Județean Harghita și reprezentarea guvernamentală?

A aduce de la Bruxelles texte bune și cadre favorabile este doar prima repriză. A doua repriză se joacă la București, la Miercurea Ciuc și în celelalte localități și județe.

• Dacă reprezentarea guvernamentală și parlamentară include aceste aspecte în legislația românească și în Planul Național de Parteneriat,
• iar Consiliul Județean Harghita pregătește la timp proiectele, bugetele și parteneriatele,

atunci dezbaterile de astăzi de la Bruxelles se pot transforma în investiții reale, locuri de muncă, programe de formare și măsuri care să îi țină pe tineri acasă, în județul Harghita.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci textul european bun rămâne fără efect: banii se opresc la București, condițiile sunt scrise de alții, iar noi doar privim cum trece încă un ciclu fără să decidem singuri ce viitor construim.

6. Mesaj concret pentru Consiliul Județean Harghita

În perioada următoare, două lucruri nu își au locul: amânarea și așteptarea.

• Strategiile UE privind cercetarea, politica socială și egalitatea se conturează acum.
• Pregătirea următorului buget multianual 2028–2034 începe acum.
• Bugetele județene sunt adoptate acum.

Cine acționează acum câștigă poziție. Cine întârzie rămâne în urmă.

De aceea cer Consiliului Județean Harghita:

• să elaboreze un plan local de acțiune pentru egalitate și dezvoltare;
• să pregătească lista proiectelor FSE și FEDR, cu atenție specială pentru salarii, costurile de încălzire și păstrarea tinerilor acasă;
• să construiască parteneriate cu instituțiile locale de învățământ, cu întreprinderile și organizațiile civile;
• să valorifice prezența guvernamentală, astfel încât prioritățile formulate la Bruxelles să fie aplicate și la București.

Mesaj final pentru locuitorii județului Harghita

Merg la Bruxelles pentru ca alții să nu decidă despre noi fără noi.

Iau cuvântul pentru ca județul Harghita, comunitățile montane și cele aflate în situații dezavantajate să nu stea la coada rândului atunci când se decide despre bani, drepturi și viitor.

Și mă întorc acasă după fiecare ședință pentru ca aceste oportunități să fie incluse aici, pe plan local, în bugetul, proiectele și deciziile județului.

Dacă conducerea județului, autoritățile locale, reprezentarea guvernamentală și comunitățile locale trag în aceeași direcție, atunci dezbaterile de astăzi de la Bruxelles nu vor rămâne doar cuvinte, ci vor însemna locuri de muncă, comunități mai puternice și mai puțini tineri plecați din județul Harghita.